Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Cetate - II. Epoca Medievală | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dan | Dana | participant | Instiuție Nedefinită |
| Istrate | Angel | participant | Instiuție Nedefinită |
| Mîzgan | Vasile | participant | Instiuție Nedefinită |
| Rusu | Cosmin Cătălin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Roman | Cristinel | participant | Instiuție Nedefinită |
| Rusu | Adrian Andrei | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Szőcs | Péter Levente | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Simina | Nicolae Marcel | participant | Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş |
Raport:
Cercetarea arheologică a fost reluată datorită solicitării Direcţiei Monumentelor. Campania, desfăşurată în două etape (iunie-iulie; septembrie-octombrie) a totalizat un număr de 41 secţiuni arheologice de diferite mărimi.
Întreaga organizare de şantier s-a datorat firmei Home Trade SRL. Din partea Muzeul Judeţean Braşov au fost delegaţi Florea Costea şi Stelian Coşuleţ.
Urmele cele mai vechi aparţin epocii bronzului, mai precis culturii Schneckenberg. Calitatea pieselor dacice, care diferă de la o componentă la alta a cetăţii medievale, ne face să avansăm ipoteza existenţei unei locuiri şi a unor complexe mai bogate în partea superioară. Oricum, se poate considera ca certă o locuire intensă a cetăţii de jos şi una mai rarefiată în cetatea de sus, loc mai expus unor curenţi de aer.
Cele mai vechi urme de vieţuire medievală nu coboară sub secolul al XlV-lea. Ele constau doar din ceramică. Cetatea a fost construită tot atunci. Ea a avut un perimetru extins la ambele componente arhitectonice astăzi vizibile (cetatea de jos şi cetatea de sus). Cetatea de sus a avut iniţial o formă mai simplă, cu zidurile de curtină nedublate şi fără să fie total izolată de cetatea de jos. în cetatea de jos a fost găsită o nouă poartă (pe latura de nord), în secolul al XVI-lea, cetatea de jos şi-a restrâns funcţiile. Atunci şi-a încetat activitatea şi biserica din această incintă, biserică a cărei începuturi au fost redate. în secolul menţionat s-a fortificat linia mediană, care pornea de la turnul armelor şi atingea curtina de nord. Atunci au apărut barbacana şi turnul cu muchie în ax, iar pe celelalte laturi, o dublă curtină, cu facilităţi de tragere sau cu turnuri. Tot cu acelaşi prilej, funcţia cetăţii s-a schimbat radical, ea devenit, de fapt, un târg fortificat, locuit în permanenţă, în interior au existat cel puţin 80 de locuinţe (cu etaje şi sobe mereu refăcute), alături de şcoală, locuinţa preotului, o nouă capelă.
Materialul arheologic predominant este cel dacic (ceramică, unelte, fibule etc.).
Materialul medieval cuprinde ceramică puţină din secolele XIV-XV, şi mai numeroasă pentru secolele XVI-XVII. Au fost descoperite unelte (agricole, lemnărie, bărbierit), instrumente (ac, furculiţe, amnare, scripeţi, chei, lacăte şi închizători, feronerie de construcţie, cuie de construcţie, zăbale, pinteni), arme (vârfuri de săgeţi, proiectile de archebuză), monede (sec. XVII-XVIII). O menţiune specială merită a fi făcută pentru atelierul unui meşteşugar (sec. XIV), în care s-a lucrat atât fier, cât şi bronz. Câteva piese de sticlă sunt primele care atestă calitatea produselor sticlarilor locali, cunoscuţi numai din documente scrise. Deşi puţine numeric, cahlele de la Râşnov aparţin la cel puţin 20 de tipuri diferite de piese, unele deja cunoscute, altele complet inedite.