Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Cetate - I. Epoca Dacică | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Costea | Florea | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
Raport:
Programul de cercetare, preliminar reluării lucrărilor de restaurare la cetatea ţărănească de la Râşnov, s-a desfăşurat în două campanii, în lunile iulie şi septembrie. S-au practicat mai multe secţiuni şi casete, atât în cele două incinte, cât şi în afara lor. Câştigul cel mai important al cercetărilor a fost acele de a delimita clar două nivele de locuire Latene. Primul, gros în anumite locuri de peste 1,50 m, conţinea fragmente ceramice de la vase modelate în proporţie de peste 90% cu mâna. Ele provin de la borcane, fructiere, străchini şi castroane. Primele sunt din pastă în general bună şi sunt decorate cu brâuri alveolate orizontale sau ghirlande şi au culoarea neagră-castanie. Fructierele sunt din pastă de calitate, au buza lată sau foarte lată (6-10 cm) şi sunt acoperite, fără excepţie cu angobă neagră, lustruită, pe ambele feţe. Unele au buza faţetată. Castroanele au profil rotunjit şi buza dreaptă, retezată orizontal. Străchinile sunt din pastă destul de fină şi bine arsă, buza evazată cu muchia rotunjită. Majoritatea au luciu metalic, în acelaşi strat s-au găsit fragmente de la vase-clopot, din pastă bună şi bine arsă, cu butoni alungiţi şi fragmente de la vase cu butoni prismatici, tot de dimensiuni mari. în context, au apărut materiale Schneckenberg, în poziţie secundară.
Nivelul superior este despărţit de primul printr-o dungă foarte subţire de pământ steril (3-5 cm), care nu prezintă în nici-un loc urme de ardere. Grosimea lui oscilează între 0,60 m şi 1,10 m, în funcţie de pantă. Din el s-au recoltat numai vestigii databile în secolele l a.Chr. - p.Chr., cu menţiunea că olăria lucrată la roată este mult mai numeroasă decât în primul strat şi este reprezentată, în special, de fructiere şi de căni cu o toartă, chiupurile fiind destul de rare. Este de semnalat încă un fragment de kantharos gălbui-roşcat, pictat cu linii verticale de un roşu mai intens. Ceramica modelată cu mâna este reprezentată de numeroase ceşti şi borcane. Primele au aproape toate profil tronconic şi decor alveolat, nelipsind exemplare fără decor, de regulă, din categoria celor de dimensiuni foarte mici sau foarte mari. Borcanele au profile ovoidale sau mult alungite şi buza fie evazată şi tăiată oblic sau orizontal, fie dreaptă şi retezată ori rotunjită.
De subliniat, că unul din borcane are buza perfect orizontală, asemănător cănilor lucrate la roată. Nu lipsesc nici cănile, cu profil bitronconic sau ovoidal, din păcate neîntregibile.
Materialele au rezultat atât din strat, cât şi, mai ales, din locuinţe şi gropi. Ele pot fi datate în perioada amintită şi pe baza a două fibule: una de bronz şi una de fier.
In construcţia adiacentă unei porţi vechi, abandonată, sunt încastrate câteva blocuri de gresie cenuşie, care nu se mai întâlnesc în alte construcţii feudale: este neîndoielnic că provin de la construcţii dacice, poate de la un turn.
Cele două faze de locuire dacică sunt contemporane unor elemente defensive: prima aparţine valurilor mici, exterioare, şi poate fi datată pe durata secolelor IV-II a.Chr., în timp ce faza mai nouă corespunde valului mare, interior, şi datează din perioada Burebista-Decebal. Constatarea abia făcută confirmă presupunerile mai vechi, bazate pe săpăturile efectuate la Râşnov - Cetate între 1979-1980.