Rapoltu Mare | Judeţ: Hunedoara | Punct: Măgura Uroiului | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Locuire militară; Cetate; Descoperire funerară; Depozit de bronzuri;
Cod RAN:
| 87736.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Rapoltu Mare
Localitate:
Rapoltu Mare
Punct:
Măgura Uroiului
Localizare:
| 87736.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bălos | Angelica | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara |
| Pescaru | Adriana | responsabil | Universitatea din Petroşani |
| Barbu | Ioana Lucia | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ion | Mihaela Maria | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pavel | Romică | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Cercetarea sistematică desfăşurată în august 2009 la Măgura Uroiului, deal situat între satul Uroi (aparţinând oraşului Simeria) şi satul Rapoltu Mare, a vizat două sectoare.
Terasele antropogene se situează la baza Măgurii Uroiului, în dreapta Mureşului şi în imediata apropiere a confluenţei acestui râu cu Streiul. Potenţialul arheologic al zonei a fost cunoscut prin sondaje şi periegheze care au semnalat numeroase descoperiri aparţinând epocilor preistorice precum şi celei romane şi medievale. Începând cu anul 2000, interesul pentru această zonă s-a concretizat în realizarea unui studiu făcut pe fotografie aeriană, precum şi a unei săpături de salvare (2001), ambele punând în evidenţă posibila existenţă a unei aşezări fortificate. Cercetarea sistematică a debutat în vara anului 2003 cu trasarea a două magistrale Mg. 1 si Mg. 2, orientate N - S şi E - V, având dimensiunile de 111 x 3 m, respectiv 100 x 3 m, scopul fiind secţionarea valului şi verificarea platoului din spatele acestuia. Campaniile ulterioare (2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008) au pus în evidenţă existenţa unor complexe aparţinând unor culturi preistorice (Coţofeni, Wietenberg, Hallstatt), epocii Latène şi epocii romane.
Campania arheologică de la Măgura Uroiului, în anul 2009, a fost finanţată de MCCPN şi de sponsori. Obiectivele propuse au fost:
- cercetarea terasei pe care a fost identificat complexul de natură funerară;
- sondaje pe alte terase şi pe platoul superior;
- reconstituirea ulterioară a poziţiei metrice relative între piesele descoperite;
- întocmirea de fotoplanuri de detaliu în coordonate spaţiale;
- editarea unor modele 2D solid şi 3D a zonei cercetată topografic, pentru determinarea actuală a configuraţiei terenului şi reconstituirea unor elemente geomorfologice;
- întocmirea planurilor de detaliu ale unităţilor de cercetare arheologică (scări 1:200, 1:100, 1:50, 1:25) cu poziţionarea în plan a descoperirilor (locuinţe, gropi, ziduri, obiectele de inventar ale complexelor etc.);
Terasa a III-a. S-a trasat secţiunea SXV cu dimensiunile de 5 x 3 m, pentru a continua cercetarea locuirii de epocă dacică şi a complexului funerar din prima epocă a fierului. S-a terminat cercetarea atelierului dacic, cu multă zgură, chirpic de la pereţi, ceramică, un fragment de lorica scuamata din fier, două fragmente de mărgele de sticlă, un tub de fier pentru suflat sticlă, oase de animale etc. Atelierul conţinea şi o groapă în formă de clopot ce conţinea chirpic, fragmente de vase dacice şi din prima epocă a fierului, obiecte de fier (cuie, scoabe), melci, scoici, zgură şi oase (inclusiv umane). S-a ajuns pe nivelul complexului funerar, la 1,30 m adâncime, lăţimea acestuia fiind aici de 1,60 m.
Terasa I. Se află deasupra Terasei a III-a. În campania 2008 s-a realizat ridicarea topografică a sitului arheologic, un studiu de paleo-topografie, cu identificarea mai multor structuri antropogene. Pe latura vestică a terasei a fost observată continuarea fortificaţiei de pe laturile de E şi S. S-a trasat SXVI (4,5 x 1,5 m), pentru a se confirma observaţiile. A fost observată structura zidului din piatră legată cu lut, care se mai păstrează pe o înălţime de aproximativ 0,70 m. Pe margini au fost folosiţi bolovani de dimensiuni mari, pe când în emplecton au fost puse pietre de mai mici dimensiuni. Sub zid a fost identificat un nivel cu o structură de lemn puternic incendiată.
Platoul superior al dealului
S-a făcut un sondaj de 2 x 2 m unde au fost descoperite fragmente rulate de vase din epoca bronzului. Înregistrarea datelor cercetării cuprinde jurnalul de săpătura, numerotarea şi poziţionarea în planul general a unităţilor de săpătură, baza de date (arhiva foto digitală, arhiva grafică, fişe de obiecte, de complexe şi de unităţi stratigrafice). Au fost realizate fotografii de ansamblu şi de detaliu, desene de planuri şi profile scara 1:20.
Locaţia bazei de date şi a artefactelor este la MCC Hunedoara.
Se va continua activitatea de cercetare pluridisciplinară în situl arheologic de la Măgura Uroiului, adăugându-se faze noi prin care să fie posibilă cunoaşterea cât mai în detaliu a fiecărei secvenţe de locuire:
- continuarea înregistrării topografice şi a prospecţiilor non-distructive;
- continuarea cercetării teraselor de la baza dealului;
- cercetarea platoului superior şi a fortificaţiei;
- finalizarea unităţilor de săpătură din campaniile 2007, 2008 şi 2009;
- reconstituirea ulterioară a poziţiei metrice relative între piesele descoperite;
- întocmirea de fotoplanuri de detaliu în coordonate spaţiale;
- editarea unor modele 2D solid şi 3D a zonei cercetată topografic, pentru determinarea actuală a configuraţiei terenului şi reconstituirea unor elemente geomorfologice.
Bibliografie: