Rapoltu Mare | Judeţ: Hunedoara | Punct: Măgura Uroiului | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Locuire militară; Cetate; Descoperire funerară; Depozit de bronzuri;
Cod RAN:
| 90672.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Rapoltu Mare
Localitate:
Rapoltu Mare
Punct:
Măgura Uroiului
Localizare:
| 90672.01 |
Lista Ilustrațiilor - 10
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pescaru | Adriana | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ardeu | Adriana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bălos | Angelica | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Barbu | Ioana Lucia | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Doncuţiu | Claudiu | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Stăncescu | Roxana Elena | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Papp | Viorel | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Cercetarea sistematică desfăşurată în iulie-august 2005 la Măgura Uroiului, deal situat între satul Uroi (aparţinând oraşului Simeria) şi satul Rapoltu Mare, a vizat două sectoare.
Terenul în discuţie se situează la baza Măgurii Uroiului, în dreapta Mureşului şi în imediata apropiere a confluenţei acestui râu cu Streiul. Potenţialul arheologic al zonei a fost cunoscut prin sondaje şi periegheze care au semnalat numeroase descoperiri aparţinând epocilor preistorice precum şi celei romane şi medievale.
Începând cu anul 2000, interesul pentru această zonă s-a concretizat în realizarea unui studiu făcut pe fotografie aeriană, precum şi a unei săpături de salvare (2001), ambele punând în evidenţă posibila existenţă a unei aşezări fortificate.
Cercetarea sistematică a debutat în vara anului 2003 cu trasarea a două magistrale Mg. 1 şi Mg. 2, orientate N - S şi E - V, având dimensiunile de 111 x 3 m, respectiv 100 x 3 m, scopul fiind secţionarea valului şi verificarea platoului din spatele acestuia.
Campaniile anterioare (2003, 2004) au pus în evidenţă existenţa unor complexe aparţinând unor culturi preistorice (Coţofeni, Wietenberg, Hallstatt) şi epocii La Tène.
Sectorul I: Terasa I
Au fost trasate două casete pe magistrala 1, denumite C.2 şi C.3, ambele având dimensiunile de 3 x 3 m. Obiectivul propus a fost verificarea prospecţiilor magnetometrice realizate în campania arheologică 2004. Aceste casete au fost poziţionate în zone în care prospecţia indică anomalii de interes arheologic. În caseta C.3, înspre profilul de V şi cel de S au apărut urme sporadice de locuire preistorică. În jumătatea sudică a platoului a fost trasată secţiunea S.V, scopul fiind tot de a verifica prospecţiile geo-fizice. La capătul vestic al secţiunii, la adâncimea de -0,50 -0,70 m a fost surprins un complex notat L1/2005, iar imediat sub acesta, la adâncimea de -0,90 m s-a observat şi înregistrat un alt complex L2/2005. Ambele locuinţe aparţin tipului de bordei semiîngropat. Materialul arheologic din L1 (fragmente de vase şi o dăltiţă din bronz) şi L2 indică apartenenţa acestora la epoca de început a fierului.
Sectorul II: Terasa a III-a
Terasa a III-a este poziţionată la baza terasei I şi în exteriorul fortificaţiei având o suprafaţă relativ mică. Pe această terasă, în campania arheologică anterioară a fost descoperit un complex dacic, la baza căruia se afla o platformă de pietre.
În acest an a fost trasată o secţiune S.IV (6 x 3 m), paralelă cu S.III şi cu martor de 0,50 m obiectivul fiind surprinderea întregului complex dacic. Unitatea de săpătură cercetată a pus în evidenţă mai multe complexe. În caroul 5, la –0,80 m s-au conturat două gropi, una dintre ele, notată G1, conţinând ceramică de factură dacică, lucrată cu mâna, o lamă de cuţitaş din fier, un ac de fibulă de bronz şi oase de animale.
La partea superioară a gropii G2 se afla o cană bitronconică de mici dimensiuni întreagă, de provenienţă dacică.
În profilul de S, la –0,40 m a fost bine surprinsă o groapă în formă de clopot, de mari dimensiuni, conţinând chirpic, cenuşă şi foarte puţin material ceramic. Groapa se închidea la -1,80 m adâncime.
Complexul dacic, cercetat parţial în campania 2004, are formă ovală (1,80 x 1,60 m) şi conţine diferite tipuri de vase lucrate cu mâna şi la roată, un vârf de suliţă din fier, un inel de argint şi un obiect de fier corodat.
Tot în această secţiune în capătul ei de V, în carourile 5-6, la adâncimea de –1,14 apare o structură de piatră compactă. Respectiva aglomerare a fost surprinsă şi în S.III/2004, pe toată lăţimea secţiunii. Până în acest moment al cercetării structura are o formă regulată, având o lăţime de aproximativ 2 m şi o grosime de 0,80 m, lungimea cunoscută fiind de 5,50 m. În urma demontării structurii de piatră s-a constatat prezenţa osemintelor umane, animale, o cantitate semnificativă de cochilii de melci, precum şi a materialelor arheologice (ceramică) aparţinând epocii Hallstattiene.
Pe aceeaşi terasă s-a trasat caseta C.1/2005 (2 x 3 m) în care a apărut un complex ce conţinea materiale de epocă dacică (fragmente de vase şi un pinten de fier).