Râmnicelu | Judeţ: Brăila | Punct: Popina | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 43741.02 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Râmnicelu
Localitate:
Râmnicelu
Punct:
Popina
Localizare:
| 43741.02 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | participant | Muzeul Brăilei |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Localitatea Râmnicelu este situată în nord-vestul judeţului Brăila, pe terasa superioară a Buzăului, la cca. 34 km vest de oraşul Brăila. "Popina" de la Râmnicelu este situată în lunca inundabilă a Buzăului, la cca. 1 km NV de marginea satului, este orientată pe direcţia NE-SV si are următoarele dimensiuni: L = 149 m, l = 60 m, h = 10 m (faţă de nivelul luncii).
Primele săpături sistematice au fost întreprinse de N. Harţuche în anii 1968-1970, când s-a cercetat o suprafaţă de 2400 mp. Au fost descoperite urme de locuire aparţin culturii Gumelniţa, faza A2 care sunt suprapuse direct de un strat de cultură Cernavodă I.
Cea mai consistentă depunere arheologică aparţine culturii Cernavoda I - faza C. Au fost identificate şi cercetate mai multe complexe de locuire reprezentate de locuinţe de tip bordei, gropi şi fragmente de vatră.
După încetarea aşezării Cernavoda I, popina de la Râmnicelu nu a mai fost locuită. S-au descoperit însă, mai multe morminte ce aparţin bronzului mijlociu (schelet în poziţie chircită), sarmaţilor, şi pecenegilor.
Aşezarea Cernavoda I de la Râmnicelu are un singur nivel de locuire, a cărei grosime variază între 0,40-0,60 m. Locuinţele descoperite la Râmnicelu sunt de tip bordei. În zona locuinţelor s-au găsit puţine resturi de pereţi, dar mari cantităţi de cărbune şi cenuşă.
În afara locuinţelor, s-au descoperit şi cercetat vetre de formă ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite, în jurul cărora erau mari aglomerări de fragmente de vase. Uneltele de silex, piatră, corn, os sunt numeroase, iar materialul faunistic atestă existenţa unei economii mixte pastoral-agrară.
La Râmnicelu, împreună cu ceramica Cernavoda I (vase cu scoică pisată în pastă), apar şi unele vase şi fragmente de vase de tip Cernavoda III, vase cu analogii în sudul Dunării (vase din pastă fină, cenuşie cu torţi tubulare) şi o mare cantitate de vase de tip Cucuteni B2 (inclusiv vase pictate). Dacă în unele aşezări din sudul Munteniei ceramica Cucuteni B (etapa Cucuteni B2) este sporadică, la Râmnicelu ca şi la Pietroasa Mică - „Gruiul Dării" este bogat reprezentată, reprezentând cca. 50 % din cantitatea totală.
În campanile arheologice din anii 2008-2010 am descoperit amenajări ale popinei efectuate în timpul locuirii Cernavodă I:
- În anul 2008 am observat că marginea de est a popinei a fost amenajată, panta fiind foarte uşor înclinată fapt evident în profilul nordic al S2.
- În campaniile 2009-2010 a fost identificat şanţul unei palisade, săpat perpendicular pe axul lung al popinei şi care a fost cercetat pe o lungime de aprox. 15 m. A fost identificat datorită umpluturii formată din sediment cenuşiu, ce contrasta cu sedimentul gălbui - loessoid (în care şanţul a fost săpat). Traseul este semicircular, separând popina în două zone, practic delimitând zona cu vestigii arheologice abundente de cea cu foarte puţine vestigii arheologice. Umplutura era formată din sediment gălbui - cenuşiu, dur, bătătorit. Şanţul are forma unei pâlnii, cu gura de cca. 2 m, îngustându-se treptat, iar baza are lăţimea de 0,55 - 0,50 m. Fundul şanţului are un aspect neregulat, fiind surprinse şi cercetate câteva gropi de pari şi de stâlpi. În umplutura şanţului au fost descoperite fragmente ceramice, care pot fi atribuite culturii Cernavoda I
În campania 2011 am urmărit următoarele obiective:
- continuarea săpăturilor începute în campania 2009-2010, în primul rând, continuarea cercetărilor la şanţul palisadei;
- trasarea unor noi secţiuni, cu scopul de a urmări traseul şanţului palisadei;
În campania 2011 am cercetat o secţiune de 10 x 3 m, trasată în partea centrală a popinei, la est de axul mare.
Principalele rezultate:
Şanţul palisadei, descoperit şi cercetat în S3, S5-S6 în campaniile 2009 - 2010, a fost identificat şi în S7. Principalele trăsături ale şanţului palisadei sunt următoarele:
- şanţul a fost identificat, până acum, pe o lungime de aprox. 9,5 m, are un traseu arcuit şi este perpendicular pe axul lung al popinei;
- a fost identificat la adâncimea de - 130/135 cm, datorită umpluturii formată din sediment gălbui - cenuşiu, ce contrasta cu sedimentul gălbui - loessoid (în care şanţul a fost săpat);
- şanţul cercetat în S7 continuă traseul şanţului palisadei identificat în jumătatea vestică a popinei;
- în S7, umplutura şanţului era formată din sediment gălbui - cenuşiu, dur, bătătorit; în anumite zone, umplutura conţinea pigmenţi de lipitură (sediment loessoid bine frământat şi bine netezit); acest aspect indică faptul că şanţul a fost umplut foarte repede după ce a fost săpat;
- în secţiune, şanţul are forma unei pâlnii, gura fiind largă de cca. 2,00 - 2,20 m, îngustându-se treptat, iar la baza are o lăţime de 0,50 - 0,60 m; adâncimea şanţului, de la gură până la bază, este de 0,55 - 0,60 m;
- pe fundul şanţului am identificat şi urme de gropi de pari, situaţie întâlnită şi-n S3, adică în partea vestică a şanţului;
- în umplutura şanţului, mai ales în partea sa superioară, am descoperit o cantitate mare de oase sparte (mai ales oase de mamifere mari), fragmente ceramice (unele dintre ele cu urme de ardere secundară) şi unelte din silex (unelte pe lame).
Rezultatele obţinute în campania 2011 conduc spre următoarele concluzii:
- Şanţul palisadei taie aproape întreaga popină în zona sa centrală, fiind identificat pe o lungime de cca. 35 m din cei 55 m cât are popina în lăţime.
- Popina a fost atent amenajată, palisada fiind doar o parte a acestei amenajări. Şanţul palisadei are un traseu semicircular, separând popina în două zone. Se remarcă faptul că vestigiile se concentrează în zona nordică a popinei, adică în partea fortificată a popinei.
Rezultatele cercetărilor din campaniile 2009 - 2011 ne-au permis să identificăm şi anumite detalii constructive ale palisadei:
- palisada era formată din bârne de lemn de diferite dimensiuni, fapt evidenţiat de existenţa unor gropi de pari cu diametrul diferit, dar şi de faptul că există praguri pe fundul şanţului pentru a "ridica" bârnele mai scurte;
- construcţia palisadei s-a desfăşurat în etape, iar modul în care au fost montaţi parii/stâlpilor palisadei a impus, la rândul său, amenajarea şanţului; la capetele dinspre marginile popinei, pe fundul şanţului am identificat gropi de stâlpi/pari, în vreme ce în partea centrală, şanţul are o adâncime mai mare şi de aceea, la partea superioară a fost amenajat un strat de sediment loessoid în care au fost încastraţi stâlpii/parii palisadei.
În acest moment al cercetărilor, locul şi importanţa aşezării Cernavoda I de la Râmnicelu - Popină în cadrul ariei culturale Cernavoda I trebuie redefinit. Prezenţa amenajărilor, mai ales a fortificaţiei, sunt indicii ale faptului că această aşezare avea un rol important în cadrul aşezărilor din eneoliticul târziu situate în nordul Munteniei şi sudul Moldovei.
A fost săpată o secţiune totalizând 30 mp: S5 = 10 x 3 m.
În S7 am identificat urmele şanţului palisadei, descoperit şi în S3, S5, S6. A fost surprins pe o lungime totală de 9,5 m şi are un traseu semicircular. Şanţul are, în secţiune, forma unei pâlnii, gura fiind largă de cca. 2,00 - 2,20 m, îngustându-se treptat spre bază, unde are o lăţime de 0,50 - 0,60 m; adâncimea şanţului, de la gură până la bază, este de 0,55 - 0,60 m. În umplutura şanţului am descoperit urme de pari/stâlpi şi, la partea superioară, o cantitate semnificativă de oase de animale şi fragmente ceramice arse secundar.
Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey. Acest fapt ne-a permis să putem înţelege mai bine, distribuţia vestigiilor arheologice pe suprafaţa popinei. De asemenea, tehnicile de tip survey ne-au oferit ocazia să distingem posibilul traseu semicircular al palisadei.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- continuarea cercetărilor în afara S7, înspre marginea estică a popinei, pentru a surprinde în întregime traseul palisadei;
- continuarea săpăturilor înspre partea sudică a popinei pentru a vedea dacă nu există şi alte lucrări de fortificare sau alte amenajări.[Stănică Pandrea, Mirela Vernescu]