Râmnicelu | Judeţ: Brăila | Punct: Popina/Movila Popinci | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 43741.02 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Râmnicelu
Localitate:
Râmnicelu
Punct:
Popina/Movila Popinci
Localizare:
| 43741.02 |
Lista Ilustrațiilor - 13
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Localitatea Râmnicelu este situată în nord-vestul judeţului Brăila, pe terasa superioară a Buzăului, la cca. 34 km V de oraşul Brăila. În jurul acestei localităţi s-au făcut mai multe descoperiri arheologice datând din epoca neolitică până în evul mediu timpuriu, dintre care cele mai importante sunt cele din punctul Popina.
Popina de la Râmnicelu este situată în nord-vestul comunei, în lunca inundabilă a Buzăului, la cca. 1 km NV de marginea satului. Popina/Movila Popinci este orientată pe direcţia NE-SV şi are următoarele dimensiuni: L=149 m, l=60 m, h=10 m (faţă de nivelul luncii).
Săpături sistematice au fost întreprinse de N. Harţuche în anii 1968-1970. Atunci, s-au săpat 69 de şanţuri de dimensiuni diferite, însumând o suprafaţă de 2400 m2.
Cele mai vechi urme de locuire parţin culturii Gumelniţa, faza A2 (2 locuinţe-bordei) care sunt suprapuse direct de un strat de cultură Cernavoda I.
Cea mai consistentă depunere arheologică aparţine culturii Cernavoda I – faza C. Au fost identificate şi cercetate mai multe complexe de locuire reprezentate de locuinţe de tip bordei, gropi şi fragmente de vatră.
În partea centrală a aşezării Cernavoda I s-au descoperit câteva fragmente ceramice aparţinând epocii fierului, respectiv culturii Babadag (Cozia-Brad).
După încetarea aşezării Cernavoda I, popina de la Râmnicelu nu a mai fost locuită. S-au descoperit însă, mai multe morminte ce aparţin bronzului mijlociu (schelet în poziţie chircită), sarmaţilor, pecenegilor, sec. XI î. Chr.
Aşezarea Cernavoda I de la Râmnicelu are un singur nivel de locuire, a cărei grosime variază între 0,40-0,60 m.
Locuinţele descoperite la Râmnicelu sunt de tip bordei, cu gropa ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite. În zona locuinţelor s-au găsit foarte puţine resturi de chirpic, doar mari cantităţi de cărbune şi cenuşă. S-au găsit puţine resturi de vetre din lut. Podinele locuinţelor nu erau făţuite.
În afara locuinţelor, s-au cercetat vetre de formă ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite, iar în jurul lor s-au descoperit fragmente de vase.
Uneltele de silex, piatră, corn, os sunt numeroase, iar materialul faunistic atestă existenţa unei economii mixte pastoral–agrară.
La Râmnicelu, împreună cu ceramica Cernavoda I (vase cu scoică pisată în pastă), apar şi unele vase şi fragmente de vase de tip Cernavoda III, vase cu analogii în sudul Dunării (vase din pastă fină, cenuşie cu torţi tubulare) şi o mare cantitate de vase de tip Cucuteni B2 (inclusiv vase pictate). Dacă în unele aşezări din sudul Munteniei ceramica Cucuteni B (etapa Cucuteni B2) este sporadică, la Râmnicelu ca şi la Pietroasa Mică – „Gruiul Dării” este bogat reprezentată, reprezentând cca. 50 % din cantitatea totală.
În campanile 2008-2009 am descoperit amenajări ale popinei efectuate în timpul locuirii Cernavoda I:
În anul 2008 am observat că marginea de E a popinei a fost amenajată, panta fiind foarte uşor înclinată fapt evident în profilul nordic al S2.
În campania 2009 a fost cercetat şanţul unei palisade, săpat perpendicular pe axul lung al popinei şi care a fost cercetat pe o lungime de aprox. 12 m. A fost identificat datorită umpluturii formată din sediment cenuşiu, ce contrasta cu sedimentul gălbui – loessoid (în care şanţul a fost săpat). Traseul este semicircular, separând popina în două zone, practic delimitând zona cu vestigii arheologice abundente de cea cu foarte puţine vestigii arheologice. Umplutura era formată din sediment gălbui-cenuşiu, dur, bătătorit iar, în anumite zone, umplutura conţinea pigmenţi de lipitură (sediment loessoid bine frământat şi bine netezit), aspect ce indică faptul că şanţul a fost umplut foarte repede după ce a fost săpat. În secţiune, şanţul are forma unei pâlnii, gura fiind largă de cca. 2 m, îngustându-se treptat, iar la baza are o lăţime de 0,25-0,30 m; adâncimea şanţului, de la gură până la bază, este de 1,17/1,20 m. Fundul şanţului are un aspect neregulat, în unele zone fiind identificate praguri, iar în altele fiind mai adâncit; au fost surprinse şi cercetate câteva gropi de pari şi de stâlpi. În umplutura şanţului au fost descoperite foarte puţine fragmente ceramice, de mici dimensiuni, care pot fi atribuite culturii Cernavoda I.
Aşezarea de la Râmnicelu aparţine ultimei faze a culturii Cernavoda I - faza C, încadrarea cultural - cronologică bazându-se pe prezenţa materialelor ceramice cu scoică în pastă şi a fragmentelor ceramice Cucuteni B.
În campania 2010 am urmărit următoarele obiective:
- continuarea săpăturilor începute în campania 2009, în primul rând, continuarea cercetărilor la şanţul palisadei;
- verificarea stratigrafiei, evidenţiată de cercetările întreprinse anterior;
- trasarea unor noi suprafeţe, în prelungirea celor din 2009, cu scopul de a urmări traseul şanţului palisadei;
În campania 2010 am cercetat 2 secţiuni (S5, S6), cu o suprafaţă de cca. 20 m2, toate trasate în partea centrală a popinei şi situate în afara zonei cercetate anterior de către N. Harţuche.
În S5 şi S6, am observat că se continuă şanţul palisadei, descoperit şi cercetat în S3. În secţiunile S5-S6, şanţul palisadei păstrează aspectele observate în 2009, dar are şi câteva trăsături care nu se regăsec şi în sectorul surprins în S3.
Principalele trăsături ale şanţului palisadei:
- şanţul a fost identificat, până acum, pe o lungime de aprox. 18 m (în S3-S5-S6), fiind perpendicular pe axul lung al popinei;
- a fost identificat datorită umpluturii formată din sediment cenuşiu, ce contrasta cu sedimentul gălbui-loessoid (în care şanţul a fost săpat);
- şanţul are un traseu semicircular, separând popina în două zone, practic delimitând zona cu vestigii arheologice abundente de cea cu foarte puţine vestigii arheologice;
- în S3, umplutura şanţului era formată din sediment gălbui-cenuşiu, dur, bătătorit; în anumite zone, umplutura conţinea pigmenţi de lipitură (sediment loessoid bine frământat şi bine netezit); acest aspect indică faptul că şanţul a fost umplut foarte repede după ce a fost săpat;
- în S5-S6, am identificat mai multe etape de umplere a şanţului; în acest sector şanţul are o adâncime de aprox. 2-2,20 m (de la buză până la fund) şi în profil se pot identifica mai multe etape de umplere, separate de straturi de nivelare.
- în secţiune, şanţul are forma unei pâlnii, gura fiind largă de cca. 2-2,20 m, îngustându-se treptat, iar la baza are o lăţime de 0,40 – 0,60 m; adâncimea şanţului, de la gură până la bază, este de 2-2,20 m;
- fundul şanţului are un aspect neregulat, umplutura are culoare neagră-cenuşie şi conţine foarte multe fragmente ceramice arse secundar şi oase de animale sparte;
- în profilul dintre S5 şi S6 am surprins o situaţie foarte interesantă:
- la adâncimea de 1,20-1,30 m de la buza şanţului, ca şi în S3, se observă apariţia unor gropi de stâlpi/pari de mari dimensiuni;
- sub acest nivel, groapa şanţului se continuă până la adâncimea de 1,70 m de la buză; în acest nivel se poate observa existenţa unor bulgări de lut galben, care sunt puşi pentru a susţine parii ale căror ”urme” se vedeau în nivelul anterior; acesta este un nivel de amenajare care avea rolul de a susţine baza stâlpilor, iar la baza acestui nivel de amenajare se află un strat de nivelare;
- partea de la fundul şanţului, aflată sub stratul de nivelare sus-amintit, este formată din umplutură de culoare neagră-cenuşie;
- în umplutura şanţului, dar mai ales în partea sa inferioară, am descoperit o cantitate mare de oase, mai ales oase de mamifere mari, precum şi fragmente ceramice, multe dintre ele cu urme de ardere secundară; dintre materialele arheologice descoperite amintim un fragment de fund de la un vas cucutenian de brichetaj, precum şi un fragment dintr-o crustă de vatră.
Prezenţa gropilor de par/stâlp în S3 şi a amenajării pentru susţinerea parilor din S5 sunt argumente care ne fac să opinăm că şanţul cercetat este şanţul unei palisade, care separa popina în două zone distincte care, probabil, aveau şi utilizări diferite. Existenţa palisadei, care separă popina, explică faptul că în jumătatea nordică au fost descoperite aproape toate complexele de locuire (atât cele gumelniţene, cât şi cele Cernavoda I), iar în partea sudică au fost descoperite numai fragmente ceramice în strat.
Popina a fost atent amenajată, palisada fiind doar o parte a acestei amenajări, în campania din 2008 am descoperit faptul că marginile popinei au fost amenajate astfel încât înclinaţia lină a pantei să evite ruperea acestora datorită scurgerii rapide a apelor pluviale.
Rezultatele cercetărilor din campaniile 2009 - 2010 ne-au permis să identificăm şi anumite detalii constructive ale palisadei:
- palisada era formată din bârne de lemn de diferite dimensiuni, fapt evidenţiat de existenţa unor gropi de pari cu diametrul diferit, dar şi de faptul că există praguri pe fundul şanţului pentru a „ridica” bârnele mai scurte;
- săparea în formă de pâlnie a permis poziţionarea şi fixarea relativ uşor a bârnelor;
- existenţa pragului cu lungimea de 1 m, ce întrerupea şanţul indică prezenţa unui pasaj de trecere prin palisadă, poate chiar a unei „porţi”;
- în sectorul dinspre marginea de V a popinei, aspectul umpluturii (formată din sediment gălbui-cenuşiu dur) indică faptul că după fixarea bârnelor şanţul a fost umplut repede, iar pământul de umplutură a fost bătătorit;
- existenţa pigmenţilor de lipitură în umplutura şanţului indică faptul că în anumite ocazii, bârnele au fost fixate cu ajutorul bulgărilor de lipitură;
- adâncimea relativ mare a şanţului (1,20-1,30 m) sugerează faptul că bârnele palisadei erau destul de lungi, iar palisada se înălţa destul de mult faţă de nivelul de călcare al perioadei eneolitice.
- construcţia palisadei a parcurs mai multe etape, iar amenajarea parilor/stâlpilor palisadei a impus, la rândul său, amenajarea şanţului; faptul că în S5 am identificat mai multe straturi de nivelare pe care să se sprijine stâlpii şi a bulgărilor de lut care aveau menirea să-i fixeze ne indică faptul că parii nu au fost aşezaţi direct pe fundul şanţului decât în sectorul aflat spre marginea popinei, în zone din centrul popinei umplutura a fost ”depusă”/aşezată cu scopul evident de a susţine stâlpii/parii palisadei.
Existenţa fragmentelor ceramice de tip Cernavoda I, mai ales a celor cu scoică în pastă, în umplutura şanţului permit datarea acestei amenajări în perioada culturii Cernavoda I. Atrage atenţia prezenţa unui fragment de fund de vas de brichetaj, tipic pentru aşezările Cucuteni B din Moldova.
În acest moment al cercetărilor, locul şi importanţa aşezării Cernavoda I de la Râmnicelu – Popină trebuie redefinit. Prezenţa amenajărilor, mai ales a fortificaţiei, sunt indicii ale faptului că această aşezare avea un rol important în cadrul aşezărilor din eneoliticul târziu situate în nordul Munteniei şi sudul Moldovei
Au fost săpate 2 secţiuni, totalizând 20 m2: S5 = 5 m x 2 m;
În S5 şi S6 am identificat urmele şanţului palisadei, descoperit în S3. A fost surprins pe o lungime totală de 18 m, are un traseu semicircular, iar în secţiune este în formă de pâlnie. Şanţul are gura de cca. 2-2,20 cm, baza de aprox. 0,30-0,60 m, iar adâncimea variază între de 1,17-1,20 m şi 2-2,20 m. În umplutura şanţului am descoperit urme de pari/stâlpi şi o cantitate mare de oase de animale şi fragmente ceramice arse secundar.
Este un şanţ de palisadă, aceasta separând popina în două zone distincte.
Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey. Acest fapt ne-a permis să putem înţelege mai bine, distribuţia vestigiilor arheologice pe suprafaţa popinei. De asemenea, tehnicile de tip survey, ne-au oferit ocazia să distingem posibilul traseu semicircular al palisadei.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- continuarea cercetărilor în afara S5-S6, pentru a surprinde alte detalii ale palisadei;
- continuarea săpăturilor în estică a popinei, la E de S6, pentru a evidenţia traseul complet al palisadei;
- continuarea cercetărilor în S3 pentru a vedea modul în care se leagă palisada de zona cu vestigii de locuire, adică zona locuită a popinei.