Râmnicelu | Judeţ: Brăila | Punct: Popina/Movila Popinci | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 43741.02 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Râmnicelu
Localitate:
Râmnicelu
Punct:
Popina/Movila Popinci
Localizare:
| 43741.02 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Localitatea Râmnicelu este situată în nord - vestul judeţului Brăila, pe terasa superioară a Buzăului, la cca. 34 km V de oraşul Brăila. În jurul acestei localităţi s-au făcut mai multe descoperiri arheologice datând din epoca neolitică până în evul mediu timpuriu, dintre care cele mai importante sunt cele din punctul „Popina".
„Popina" de la Râmnicelu este situată în nord-vestul comunei, în lunca inundabilă a Buzăului, la cca. 1 km NV de marginea satului. Popina/Movila Popinci este orientată pe direcţia NE-SV si are următoarele dimensiuni: L=149 m, l=60 m, h=10 m (faţă de nivelul luncii).
Săpături sistematice au fost întreprinse de N. Harţuche în anii 1968-1970. Atunci, s-au săpat 69 de şanţuri de dimensiuni diferite, însumând o suprafaţă de 2400 m2.
Cele mai vechi urme de locuire aparţin culturii Gumelniţa, faza A2 (2 locuinţe-bordei) care sunt suprapuse direct de un strat de cultură Cernavoda I.
Cea mai consistentă depunere arheologică aparţine culturii Cernavoda I - faza C. Au fost identificate şi cercetate mai multe complexe de locuire reprezentate de locuinţe de tip bordei, gropi şi fragmente de vatră.
În partea centrală a aşezării Cernavoda I s-au descoperit câteva fragmente ceramice aparţinând epocii fierului, respectiv culturii Babadag (Cozia-Brad).
După încetarea aşezării Cernavoda I, popina de la Râmnicelu nu a mai fost locuită. S-au descoperit însă, mai multe morminte ce aparţin bronzului mijlociu (schelet în poziţie chircită), sarmaţilor, pecenegilor, sec. XI a.Chr.
Aşezarea Cernavoda I de la Râmnicelu are un singur nivel de locuire, a cărei grosime variază între 0,40-0,60 m.
Locuinţele descoperite la Râmnicelu sunt de tip bordei, cu groapa ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite. În zona locuinţelor s-au găsit foarte puţine resturi de chirpic, doar mari cantităţi de cărbune şi cenuşă. S-au găsit puţine resturi de vetre din lut. Podinele locuinţelor nu erau făţuite.
În afara locuinţelor, s-au cercetat vetre de formă ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite, iar în jurul lor s-au descoperit fragmente de vase.
Uneltele de silex, piatră, corn, os sunt numeroase, iar materialul faunistic atestă existenţa unei economii mixte pastoral-agrară.
La Râmnicelu, împreună cu ceramica Cernavoda I (vase cu scoică pisată în pastă), apar şi unele vase şi fragmente de vase de tip Cernavoda III, vase cu analogii în sudul Dunării (vase din pastă fină, cenuşie cu torţi tubulare) şi o mare cantitate de vase de tip Cucuteni B2 (inclusiv vase pictate). Dacă în unele aşezări din sudul Munteniei ceramica Cucuteni B (etapa Cucuteni B2) este sporadică, la Râmnicelu ca şi la Pietroasa Mică - „Gruiul Dării" este bogat reprezentată, reprezentând cca. 50 % din cantitatea totală.
Aşezarea de la Râmnicelu aparţine ultimei faze a culturii Cernavoda I - faza C.
În campania 2009 am urmărit următoarele obiective:
- verificarea stratigrafiei, evidenţiată de cercetările întreprinse anterior;
- continuarea săpăturilor începute în campania 2008;
- trasarea unor noi suprafeţe;
- cercetarea marginilor popinei pentru a evidenţia eventualele amenajări.
În campania 2009 am cercetat două secţiuni (S3, S5), cu o suprafaţă de cca. 40 m2, toate trasate în partea centrală a popinei şi situate în afara zonei cercetate anterior de către N. Harţuche.
În S3 şi S5, am identificat şi cercetat un şanţ, care traversa popina, traversând-o în două părţi distincte:
- şanţul a fost identificat pe o lungime de aprox. 12 m, fiind perpendicular pe axul lung al popinei;
- a fost identificat datorită umpluturii formată din sediment cenuşiu, ce contrasta cu sedimentul gălbui - loessoid (în care şanţul a fost săpat);
- şanţul are un traseu semicircular, separând popina în două zone, practic delimitând zona cu vestigii arheologice abundente de cea cu foarte puţine vestigii arheologice;
- umplutura era formată din sediment gălbui - cenuşiu, dur, bătătorit; în anumite zone, umplutura conţinea pigmenţi de lipitură (sediment loessoid bine frământat şi bine netezit); acest aspect indică faptul că şanţul a fost umplut foarte repede după ce a fost săpat;
- în secţiune, şanţul are forma unei pâlnii, gura fiind largă de cca. 2 m, îngustându-se treptat, iar la baza are o lăţime de 0,25 - 0,30 m; adâncimea şanţului, de la gură până la bază, este de 1,17/1,20 m;
- fundul şanţului are un aspect neregulat, în unele zone fiind identificate praguri, iar în altele fiind mai adâncit; au fost surprinse şi cercetate câteva gropi de pari şi de stâlpi;
- am cercetat şi un prag, ridicat/construit din sediment gălbui - cenuşiu, după ce şanţul a fost săpat; partea sa superioară a fost amenajată cu un strat de lipitură din sediment loessoid; în opinia noastră, acest prag cu lungimea de 1 m este un pasaj de trecere peste şanţ;
- în umplutura şanţului au fost descoperite foarte puţine fragmente ceramice, de mici dimensiuni, care pot fi atribuite culturii Cernavoda I.
Rezultatele obţinute în campania 2009 conduc spre următoarele concluzii:
- din datele de mai sus reiese că şanţul cercetat este şanţul unei palisade, care separa popina în două zone distincte care, probabil aveau şi utilizări diferite; existenţa palisadei care separă popina explică faptul că în jumătatea nordică au fost descoperite aproape toate complexele de locuire (atât cele gumelniţene, cât şi cele Cernavoda I), iar în partea sudică au fost descoperite numai fragmente ceramice în strat;
- popina a fost atent amenajată, palisada fiind doar o parte a acestei amenajări; în campania din 2008 am descoperit faptul că marginile popinei au fost amenajate astfel încât înclinaţia lină a pantei să evite ruperea acestora datorită scurgerii rapide a apelor pluviale;
Am putut identifica anumite detalii constructive ale palisadei:
- palisada era formată din bârne de lemn de diferite dimensiuni, fapt evidenţiat de existenţa unor gropi de pari cu diametrul diferit, dar şi de faptul că există praguri pe fundul şanţului pentru a „ridica" bârnele mai scurte;
- forma în formă de pâlnie a permis poziţionarea şi fixarea relativ uşor a bârnelor;
- existenţa pragului cu lungimea de 1 m, ce întrerupea şanţul indică prezenţa unui pasaj de trecere prin palisadă, poate chiar a unei "porţi";
- aspectul umpluturii, formate din sediment gălbui - cenuşiu dur, indică faptul că după fixarea bârnelor şanţul a fost umplut repede, iar pământul de umplutură a fost bătătorit;
- existenţa pigmenţilor de lipitură indică faptul că în anumite ocazii, bârnele au fost fixate cu ajutorul bulgărilor de lipitură;
- adâncimea relativ mare a şanţului (1,17-1,20 m) sugerează faptul că bârnele palisadei erau destul de lungi, iar palisada se înălţa destul de mult faţă de nivelul de călcare al perioadei eneolitice;
- existenţa fragmentelor ceramice de tip Cernavoda I în umplutura şanţului permit datarea acestei amenajări în perioada culturii Cernavoda I;
- în acest moment al cercetărilor, aşezarea de la Râmnicelu - Popină este a doua aşezare fortificată din arealul culturii Cernavoda I, fapt care impune reconsiderarea importanţei acestei aşezări cernavodene, precum şi a manifestărilor culturale de la sfârşitul eneoliticului.
Au fost săpate 2 secţiuni, totalizând 40 m2: S3 = 10 m x 3 m; S5 = 5 m x 2 m.
În S3 şi S5 am identificat urmele unui şanţ. A fost surprins pe o lungime de 12 m, are un traseu circular, iar în secţiune este în formă de pâlnie. Şanţul are gura de cca. 2 m, baza de aprox. 0,20 m, iar adâncimea de 1,17 - 1,20 m. Pe fundul şanţului am descoperit mai multe gropi de pari/bârne.
Este un şanţ de palisadă, aceasta separând popina în două zone distincte.
Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey. Acest fapt ne-a permis să putem înţelege mai bine, distribuţia vestigiilor arheologice pe suprafaţa popinei. De asemenea, tehnicile de tip survey, ne-au oferit ocazia să distingem posibilul traseu semicircular al palisadei.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- continuarea cercetărilor în S5, pentru a surprinde alte detalii ale palisadei;
- continuarea săpăturilor în estică a popinei pentru a evidenţia traseul complet al palisadei;
- continuarea cercetărilor în S3 pentru a vedea modul în care se leagă palisada de zona cu vestigii de locuire, adică zona locuită a popinei.