Râfov | Judeţ: Prahova | Punct: Autostrada Bucureşti-Braşov, km. 53+000-53+600 | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 135039.02 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Râfov
Localitate:
Râfov
Punct:
Autostrada Bucureşti-Braşov, km. 53+000-53+600
Localizare:
| 135039.02 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lichiardopol | Dan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Anton | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Negrea | Octav | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Paveleţ | Eugen-Cristian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Situl arheologic se află la cca. 400 m nord-est de comuna Râfov, în apropierea drumului judeţean ce face legătura dintre localităţile Râfov şi Goga. Zona este una de câmpie, aflată în apropierea dealurilor subcarpatice.
Cercetările au fost efectuate ca urmare a solicitării venite din partea S.C. Spedition UMB SRL, care a demarat în acel perimetru lucrările de construire a unui tronson al autostrăzii Bucureşti-Braşov. Situl a fost semnalat între kilometrii de autostradă 53+000 şi km. 53+500.
Ca urmare a decopertării solului arabil de pe traseul autostrăzii, am descoperit fragmente ceramice precum şi partea superioară a două complexe arheologice ce prezentau urme de incendiere. Fragmentele ceramice descoperite pe tronsonul de autostradă cuprins între km. 53+000-53+500 au putut fi încadrate cultural Chilia-Militari, Sântana de Mureş, epocă romană şi medieval târziu. Menţionăm că au fost descoperite puţine fragmente ceramice, dar deoarece au fost descoperite şi urme de arsură ce provin de la complexe parţial incendiate, am stabilit de comun acord cu constructorul că este necesară sistarea temporară a lucrărilor pe acel tronson de autostradă pentru a putea fi făcută o evaluare corectă a situaţiei arheologice.
În acest sit am desfăşurat cercetări arheologice pe durata a două campanii arheologice, în anii 2007 şi 2008.
În campania arheologică desfăşurată în trimestrul trei al anului 2007 am trasat zece secţiuni cu lungimea de 30 m şi lăţimea de 2 m (SI, SII, SVII şi SVIII) sau de 1 m (SIII - SV şi SIX, SX). Secţiunile au fost trasate în perimetrul cuprins între km. 53+000 şi km. 53+180 în zonele unde densitatea de materiale ceramice a fost mai mare. Au fost trasate şi cercetate şi două suprafeţe notate caseta C1 (la km 53+030 cu lungime de 6 m şi lăţime de 4 m) şi caseta C2, (la km 53+465 cu lungime de 4 m şi lăţime de 4 m) aceasta pentru a cerceta integral două complexe sesizate în urma decopertărilor mecanizate făcute de constructor.
În campania arheologică 2008 am trasat şi cercetat 18 secţiuni cu lungimi de 30 m, 25 m sau 20 m şi lăţimi de 1 sau 2 m. Scopul a fost să verificăm întreaga zonă în care am descoperit fragmente ceramice, în urma decopertărilor făcute mecanizat de constructorul autostrăzii. Pe lângă cele 18 secţiuni săpate manual am trasat şi 4 secţiuni săpate mecanizat, cu lungimi variabile şi lăţimea de 1 m, pentru a verifica o suprafaţă cât mai mare de teren. Secţiunile trasate mecanizat au fost notate SM1, SM2, SM3, SM4.
În campania 2008 am trasat şi 6 casete (C3-C8), pentru a dezvelii în totalitate complexele descoperite în timpul săpării secţiunilor.
C3 a fost deschisă în dreptul km. 53+428, pe traiectul SM2. A avut forma unui dreptunghi cu latura longitudinală pe autostradă lungă de 3 m, iar cea perpendiculară pe autostradă de 4 m.
C 3 a fost deschisă deoarece în această zonă am descoperit urmele unui mormânt care suprapunea un complex arheologic îngropat. Din păcate mormântul a fost puternic deranjat de lucrările de decopertare a solului făcute de constructorii autostrăzii şi de alte lucrări făcute pentru introducerea unor furtunuri de irigaţii.
M1, a fost descoperit la aproximativ 0,10 m sub nivelul de pământ rămas în urma decopertărilor mecanizate făcute de constructori. Deşi era puternic deranjat, am putut stabili că defunctul a fost depus cu capul orientat spre NNV. Mâna dreaptă era dispusă pe lângă corp. Craniul a fost spart în timpul decapărilor. Am descoperit în poziţie secundară vertebrele, falange, o parte din bazin şi fragmente de gambă.
Sub mormânt am descoperit un complex îngropat. Acesta putea fi o locuinţă îngropată sau o groapă menajeră. Complexul era de formă ovală, cu diametrul maxim de cca. 3 m. În groapă am descoperit câteva fragmente ceramice, oase de animale şi fragmente fărâmiţate de lipitură arsă oxidant. Nu a fost descoperită vatra şi nici nu au fost sesizate urme de pari. Din păcate acest complex a fost secţionat, aproximativ în zona centrală de un şanţ contemporan făcut pentru a fi introdus un furtun de irigaţii. Groapa a fost sesizată de la adâncimea de –0,50 m faţă de nivelul solului şi s-a adâncit până la -1 –1,10 m, aproape de nivelul actual al pânzei freatice.
Fragmentele ceramice descoperite sunt de calitate medie sau grosieră şi pot fi datate în sec. II-III p.Chr.
C4 a fost deschisă pe traiectul S XI, în dreptul c. 10-11, pentru a cerceta integral un alt complex îngropat. C 4 a avut formă dreptunghiulară cu laturile de 3 x 4 m. Complexul descoperit a fost de formă ovală cu diametrul maxim de cca. 2,80 m. Acesta a fost sesizat de la adâncimea de –0,70 m şi s-a adâncit până la 1,10 m. În umplutura gropii am descoperit numeroase fragmente ceramice, oase de animale şi fragmente de lipitură de lut arsă oxidant (chirpici). Ceramica, deşi fragmentară, este diversă. Am descoperit mai multe fragmente de amfore sau amforete, ceramică cenuşie fină lucrată la roată, de tip Sântana de Mureş, dar şi ceramică de calitate medie sau grosieră. Remarcăm două fragmente ce provin din partea superioară a unui vas globular, ce prezintă gât înalt şi buza decorată cu crestături, probabil sarmatic.
Complexul, care a fost probabil o locuinţă de tip bordei, folosită după abandonare ca zonă menajeră, poate fi datat în sec. II-III p.Chr.
C5 a fost deschisă în capătul nord-estic al S XXII, c. 15 şi a tăiat şi c. 1, din capătul sud-vestic al S XXIII. Această casetă a avut dimensiunea de 3,5 x 3,5 m. Limitele complexului nu au putut fi sesizate cu exactitate. Se pare că era o groapă de formă aproximativ ovală cu diametrul maxim ce nu depăşea 1,5 m. Groapa a fost sesizată de la –0,50 m şi s-a adâncit până la -0,90 m. În componenţa gropii am observat urme puternic fărâmiţate de chirpici şi câteva fragmente ceramice.
Pe baza fragmentelor ceramice putem data acest complex în sec. II-III p.Chr.
C6 a fost trasată pe traiectul SXIX, în dreptul c. 7-8. Aici am descoperit urmele unei gropi ce se adâncea până la -1,20 m, atingând pânza freatică. Partea superioară a gropii nu a fost sesizată deoarece a fost decapată mecanizat de către constructorii autostrăzii. C6 a avut dimensiunea de 3 x 3 m. Groapa, de formă ovală, avea diametrul maxim de 2,2 m. În pământul negru care intra în umplutura gropii nu am găsit nici un fel de obiecte arheologice astfel încât nu ne putem pronunţa cu privire la scopul pentru care a fost făcută şi nu avem nici elemente de datare. Baza gropii perfora nivelul pânzei freatice (-1,10 m) şi putem presupune că a fost folosită ca puţ.
C7 a fost trasată în dreptul km. 53+480, în centrul benzii de drum de pe partea nord-vestică a autostrăzii. Această casetă a fost trasată pentru a cerceta resturile unui cuptor de ars cărămidă, ce probabil datează din a doua parte a sec. XX. Caseta de formă pătrată a avut 4 x 4 m. Partea superioară a complexului a fost decapată mecanizat în timpul decopertărilor făcute de constructori. Am descoperit focarul cuptorului şi câteva fragmente de cărămizi. Întregul complex a fost epuizat la adâncimea de –0,40-0,50 m. Cărămizile erau late de 15 cm şi groase de 5 cm.
C8 a fost trasată în dreptul km. 53+007, între SXXV şi SXXVIII, pe partea nord-estică a autostrăzii. Această casetă a fost trasată pentru a cerceta resturile complexului incendiat c. 8. Caseta de formă dreptunghiulară a avut 2 x 2,5 m. Cpl 8, avea formă dreptunghiulară aproximativ ovală. Am descoperit fragmente ceramice şi o masă de lipitură foarte fărâmiţată şi arsă oxidant. Grosimea depunerii este de maxim 0,10 m. În colţul de SV al complexului am sesizat o groapă cu diametrul ce variază între 0,60 şi 0,80 m, ce se lărgea pe măsură ce se adâncea. Adâncimea maximă a gropii este de 1,50 m. Umplutura ei avea aceeaşi compoziţie ca şi locuinţa, multe fragmente de lipitură arsă la roşu şi fragmente ceramice de dimensiuni reduse. Groapa a fost surprinsă şi pe profilul SXXV. Imediat sub baza gropii, la adâncimea de 1,60 m am descoperit pânza freatică. Materialul arheologic descoperit în acest complex poate fi încadrat culturii Chilia-Militari (sec. II-III p.Chr.).
Aşezarea descoperită pe autostrada Bucureşti – Ploieşti, în dreptul km. 53+000 – 53+500 a fost de scurtă durată. Nu a fost descoperit un nivel cultural compact ci numai complexe izolate. Patru dintre aceste complexe, cele cercetate în C1, C2, C3 şi C4, par să fie urmele unor locuinţe. Locuinţele cercetate în C1 şi C2 au fost de suprafaţă, iar cele cercetate în C3 şi C4 au fost semiîngropate.
Se constată concentrarea complexelor arheologice în două zone distincte, una în dreptul km. 53+025 – 53+075 şi cea dea doua în dreptul km. 53+425 – 53+450.
În dreptul km. 53+025 – 53+075 am descoperit două locuinţe de suprafaţă, în C1 şi C8 şi o locuinţă îngropată în C4. Complexele sau fragmentele ceramice au fost descoperite la adâncimi variabile, între 0,30 m şi 0, 80-1,10 m.
În dreptul km. 53+425 – 53+450 am descoperit o locuinţă de suprafaţă, în C2 şi o locuinţă îngropată în C3. Complexele sau fragmentele ceramice au fost descoperite la adâncimi variabile, între 0,30 m şi 0,80-1,10 m. În această zonă am descoperit şi urmele unui mormânt, din păcate puternic deranjat.
Pe baza ceramicii am putut stabili că descoperirile făcute în zona km. 53+000 – 53+500, ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti pot fi încadrate în sec. II-III sau cel mai târziu la începutul sec. IV p.Chr. [Eugen Paveleţ].