Racoşul de Sus | Comuna: Vârghiş | Judeţ: Covasna | Punct: Pădurea Rica | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 63508.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Vârghiş
Localitate:
Racoşul de Sus
Punct:
Pădurea Rica
Localizare:
| 63508.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bordi | Zsigmond Loránd | participant | Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe |
Raport:
Au fost întreprinse cercetări de salvare în sectorul turnului de vest din complexul de fortificaţii medievale timpurii din Pădurea Rica. Săpăturile au fost, cu atât mai necesare, cu cât, acest obiectiv a fost parţial răvăşit în urma intervenţiilor aşa-zişilor căutători de comori.
Complexul de fortificaţii, compus din două turnuri de piatră şi trei valuri de pământ a fost cunoscut parţial încă din a doua jumătate a sec. al XlX-lea. Dacă pentru turnul estic, situat pe vârful Hegheş, există o bogată bibliografie, cel de-al doilea, aflat la cca. 500 m spre vest, a fost descoperit abia în 1979.
Cercetările s-au axat pe stabilirea formei şi a eventualelor faze de construcţie a obiectivului. Săpăturile au scos la iveală un turn, de formă dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, având dimensiunile, în interior, de 5,30 x 10 m. Zidurile groase de 2,40 m au fost construite din blocuri de andezit nefasonate, legate cu var nestins, aşezate direct pe stâncă. Zidăria au fost executată neglijent, având în multe locuri suprafaţa bombată. Pe latura sudică, zidul a fost îngroşat cu 0,80 m, adosare a cărei funcţie este deocamdată nelămurită. Pe latura de SV a fost parţial dezvelită intrarea în turn, aflată la 1,60 m deasupra nivelului de călcare medieval. Lăţimea nu i s-a putut stabili, deoarece un arbore (fag), crescut pe zid a obstrucţionat lucrările de cercetare.
Pe nivelul de călcare medieval, acoperit de un strat compact de cenuşă, gros de 3-5 cm au fost descoperite un număr impresionant de fragmente ceramice. Majoritatea aparţin unor oale borcan, lucrate la roata înceată, având buza evazată sau trasă în afară pe orizontală. Decorul constă din benzi late incizate, ciupituri făcute cu unghia şi împunsături succesive, cele mai multe fragmente ceramice prezintă urme de arsură secundară. Tot aici, trebuie menţionată o căldăruşă de lut întregibilă. Pe baza analogiilor, materialul ceramic se încadrează în sec. al Xll-lea. Alături de materialul ceramic au mai apărut: trei fragmente de cuţite, trei vârfuri de săgeţi, toate din fier şi o cataramă din os.
La sud de turn, a fost secţionat un drum medieval, care conform stratigrafie! prezintă 5 etape de refacere, pe al cărui nivel inferior au fost descoperite fragmente ceramice de aceeaşi factură cu cele din turn.
în faza actuală a cercetărilor se poate afirma, că avem de-a face cu un turn de piatră, folosit în cursul sec. al Xll-lea, care a fost distrus de un puternic incendiu, după care a fost abandonat. Prezenţa în imediata apropiere a unui drum, poate indica o funcţie de pază şi control a turnului. Relaţiile sale cu restul fortificaţiilor.