Pruni | Comuna: Măgurele | Judeţ: Ilfov | Punct: Cariera de pietriş | Anul: 2004
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Boroneanţ | Vasile | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Palincaş | Nona | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Țideanu | Nicolae | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Au continuat lucrările de salvare a patrimoniului paleobotanic şi arheologic din cariera cu pădurea îngropată aflată în exploatarea privată a domnului Sorescu, situată pe malul stâng al Argeşului, la E de baraj, pe traseul canalului Dunăre - Bucureşti, acum abandonat. Lucrările au început în anii 1988-1989 şi reluate în 2002. În cursul anului 2004 s-a continuat supravegherea exploatării carierei bucurându-ne de tot sprijinul domnului Sorescu şi a personalului de exploatare. Lucrările s-au desfăşurat sub patronajul MMB şi a DCCPCN Ilfov. La lucrările de salvare ne-a dat concursul IAB, prin colega Nona Palincaş. În timpul lucrărilor ne-am bucurat şi de sprijinul domnului director Alexandru Vulpe, de ajutorul câtorva studenţi sau doctoranzi de la FIB. S-au constatat modificări intervenite în stratigrafia sedimentelor prin eroziuni şi resedimentările produse de modificările cursului râului Argeş în timp. Arborii s-au sedimentat la diverse etaje cronologice dar o prezenţă densă a arborilor se constată la un nivel situat sub nivelul pânzei freatice şi a cursului actual al râului. După datările cu radiocarbon acest sediment a fost datat în jurul anilor 5507±30 a. Chr. Sedimentul următor este datat prin aceeaşi metoda pe la 1880±25 a. Chr. Această datare este foarte importantă pentru că o datare asemănătoare provine din situl arheologic de la Popeşti – Nucet aflat pe terasa dreaptă a Argeşului cu vestigii rezultate din săpăturile sistematice din acest sit mai vechi sau mai noi. Sedimentul cel mai de la suprafaţă este datat pe la 668±21 p. Chr. Datările au fost făcute de către specialistul P.M. Grootes în laboratoarele Universitaţii din Bremen din Germania. În anul acesta s-au recoltat numeroase probe dar insuficiente pentru un studiu dendrocronologic, primul de acest fel din ţară. Sperăm că vom putea executa foraje şi mai adânci spre a completa scara cronologică din bazinul Argeşului, pe care să o corelam cu evoluţia paleoliticului şi mezoliticului din ţară şi de pe continent. Probele recoltate se află în stare de conservare la IAB şi la Facultatea de Geologie a Univ. Bucureşti şi sperăm că vor fi completate cu cele ce vor fi recoltate în anul 2005 .
Bibliografie: