Pristol | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Staţia de pompare, km. fluvial 847 | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Civil; Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 113215.01 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Pristol
Localitate:
Pristol
Punct:
Staţia de pompare, km. fluvial 847
Localizare:
| 113215.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crăciunescu | Gabriel | responsabil | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
Raport:
În perioada 03-20 august 2009, s-au desfăşurat lucrările pe şantierul arheologic din localitate Pristol, judeţul Mehedinţi, punctul „Staţia de pompare", în zona km. fluvial 846, unde din cercetări de suprafaţă, în special material ceramic fragmentar şi unelte din piatră era documentată o staţiune arheologică cu descoperiri din neolitic (culturile Criş şi Vinca), epoca bronzului (cultura Verbicioara), Hallstatt (A-C), Latène (sec. IV-III a.Chr.), ev mediu (sec. X-XIII).
Caracterul preventiv al cercetărilor de la Pristol ne-au determinat să procedăm la deschiderea unei secţiuni(SI/2009) cu dimensiunile de 20 x 1 m, orientată N - S şi situată la 45,40 m de borna km fluvial 846 şi la aproximativ 2 m de buza malului Dunării care, în această zonă, are o înălţime ce variază între 8-10 m faţă de albia fluviului. Amplasamentul acestei secţiuni a fost determinat şi de faptul că, în imediata apropiere, a existat fâşia de graniţă, arată periodic, pe o lăţime de 5 m, începând la aproximativ 1 m E de secţiunea trasată de noi, astfel încât, am considerat indicat ca, această secţiune să nu se intersecteze cu zona arată unde cu siguranţă s-a produs o alterare a nivelurilor superioare a depunerilor arheologice. De asemenea, am luat în calcul şi concentrarea materialelor descoperite prin cercetări de suprafaţă în zona cuprinsă între km. fluvial 845+800-846+100, deşi atât în amonte cât şi în aval de limitele precizate mai apare sporadic material ceramic fragmentar.
În urma efectuării acestui sondaj arheologic am înregistrat următoarea succesiune stratigrafică:
0 -0,10 m - nivel vegetal;
-0,10 -0,40 m - nivel constituit dintr-un sol nisipos de culoare gri închis în care apar atât fragmente ceramice neolitice(cultura Criş) cât şi din epoca bronzului(cultura Verbicioara) sau evul mediu timpuriu;
-0,40 -0,60 m - nivel constituit dintr-un sol nisipos de culoare brun închis în care apar numeroase fragmente ceramice neolitice, blocuri de chirpici, aşchii şi lame din silex;
-0,60 -1,25 m - nivel constituit dintr-un sol nisipos de culoare brun-gălbui în care, la partea superioară, apar sporadic fragmente ceramice neolitice şi slabe urme de chirpic;
-1,25 -1,75 m - nivel constituit dintr-un sol nisipos de culoare galbenă steril arheologic.
Decopertarea în SI/2009 s-a realizat manual şi în mod gradual pe unităţi de adâncime de 0,05 m dinspre N (c.1) spre S (c.10), iar după fiecare unitate decopertată s-a procedat la răzuirea grundului în vederea surprinderii eventualelor complexe arheologice.
Pe toată suprafaţa secţiunii până la adâncimea de -0,40 m au fost recuperate mai multe fragmente ceramice şi unelte de silex, cu menţiunea că, în primele 3 carouri numărul acestora a fost destul de redus.
Începând cu adâncimea de -0,40 m, din a doua jumătate a c. 5 a apărut pe o suprafaţă compactă de 0,50 x 0,50 m porţiuni din chirpicii pereţilor unei locuinţe de suprafaţă care se continuau şi în carourile 6-7, pentru ca în c. 8-10 urmele de chirpici să dispară treptat. Aproximativ la jumătatea c. 7, acolo unde masa de chirpici era de asemenea foarte compactă am surprins pe o porţiune de 0,50 x 0,30 m fragmente dintr-un vas de provizii zdrobit în urma prăbuşirii pereţilor locuinţei. După demontarea suprafeţelor compacte de chirpic din c. 5 şi 7, cu o grosime ce varia între 0,15 - 0,20 m, am constatat existenţa a numeroase fragmente ceramice inclusiv la baza acestor mase de chirpici (adâncime -0,60 m). Totodată, am sesizat, sub aceste suprafeţe prezenţa unor fragmente din chirpici de mici dimensiuni care, sugerează că această locuinţă nu a avut o podea amenajată din lut. De asemenea, pe întreaga suprafaţă a c. 5-10 lipseau cu desăvârşire urmele de arsură sau cărbune, astfel încât distrugerea acestui complex prin incendiere este exclusă.
După răzuirea grundului în c. 3 am identificat conturul unei gropi de formă ovală (G1/2009), cu dimensiunile de 1 x 0,65 m, care intra în profilul estic al secţiunii. Am continuat golirea acestui complex din interiorul căruia s-au recuperat numeroase fragmente ceramice şi unelte de silex, până la adâncimea de 1,35 m unde a fost atins fundul acestei gropi şi unde apare un sol galben nisipos steril arheologic.
Rezultatele sondajului arheologic efectuat în staţiunea de la km. fluvial 846 au confirmat, în această zonă, existenţa unei locuinţe de suprafaţă care, pe baza materialului ceramic recuperat poate fi atribuită unei faze finale a culturii Criş. Pe de altă parte, prezenţa unor materiale ceramice din epoca bronzului sau evul mediu timpuriu ne determină să presupunem că zona a fost locuită şi în aceste perioade de timp.