Pricaz | Comuna: Turdaş | Judeţ: Hunedoara | Punct: Pricaz - Dig | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 91704.03 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Turdaş
Localitate:
Pricaz
Punct:
Pricaz - Dig
Sector:
km 4+600 - 5+150
Localizare:
| 91704.03 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bocan | Ionuţ | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu | Emil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Neagu | Cătălina Mihaela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv-Grigore | Eugen Marius | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv-Grigore | Ioana | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vleja | Decebal | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Varianta de ocolire Deva-Orăştie
Cercetarea arheologică preventivă s-a realizat pe baza autorizaţiei emisă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi a fost efectuată la cererea beneficiarului, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi Asocierea STRABAG AG-S.C. STRABAG SRL - S.C. STRACO GRUP S.R.L. care realizează construcţia variantei de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă. Terenul se află în extravilanul localităţii Pricaz, com. Turdaş, jud. Hunedoara, în punctul denumit convenţional Pricaz - Dig. Suprafaţa sitului este de 33.129 mp.
Situl investigat era practic necunoscut în literatura istorico-arheologică anterioară. A fost identificat şi delimitat în etapa I de diagnostic pentru obiectivul investiţional, realizată de echipa Muzeului Naţional de Istorie a României, care a ocazionat şi cercetarea preventivă subsecventă. Este de menţionat că existau însă o serie de semnalări din arealul localităţilor Pricaz şi Folt, care ofereau indicii asupra unei posibile ocupări a spaţiului în antichitate. Cu toată rezerva dată de localizările incerte cuprinse în repertoriile arheologice de specialitate, sunt prezente însă o serie de menţiuni care semnalează zona ca fiind una de atenţie. Astfel, o menţine succintă din anul 1953 atrage atenţia asupra descoperirii întâmplătoare pe „cursul vechi al Mureşului" a unor fragmente ceramice preistorice şi a unui „vârf de lance hallstattian"1. De asemenea, în malul pârâului Pet, la est de Pricaz, deci în imediata apropiere, sunt semnalate materiale arheologice corespunzătoare epocii romane2.
Zona are un facies pedologic specific luncii inundabile a Mureşului. O parte din perimetrul investigat a fost perturbat de amenajarea construcţiilor de protecţie hidrografice corespunzătoare râului Orăştie, în perioada ulterioară marilor inundaţii din anii ’70. Se remarcă şi aspectul deosebit al zonei corespunzătoare perimetrului hidrografic de protecţie al râului Orăştie (prundiş, nisip, teren accidentat impropriu amplasării structurilor de locuire).
Scopul prezentei cercetări arheologice preventive a fost acela de a identifica eventualele materiale/substrucţii de interes arheologic de pe terenul pe care se va construi viitoarea autostradă şi verificarea stratigrafiei zonei.
Au fost trasate şi executate cu mijloace mecanice un număr de 42 secţiuni cu dimensiuni şi orientări variabile.
Configuraţia stratigrafică se încadrează în faciesul pedologic specific luncii Mureşului, respectiv soluri încadrate în tipul solurilor aluvionare, gleice şi a cernoziomurilor levigate. Stratigrafia generală se prezintă după cum urmează:
- nivel vegetal actual 0,00-0,35-040 (strat de culoare brună-cenuşie, argilos, friabil, cu resturi vegetale consistente în compoziţie, corespunzător exploatării agricole a terenului în ultimele decenii);
- nivel vegetal de bază -0,40-0,70 m (strat de culoare brună-negricioasă, cu bază argiloasă, friabil, uşor mai compactat faţă de precedentul);
- nivel corespunzător unei revărsări -0,70-1,40 m (strat de culoare galbenă, nisipos, cu sporadice pigmenţi de cărbune şi urme de lemn macerat - probabil un nivel aluvionar);
- nivel consistent, preponderent argilos, de culoare brună-cenuşie, cu urme de material arheologic, ce suprapune un posibil nivel ocupaţional corespunzător perioadei La Tène (-1,40-1,80 m);
- nivelul steril din punct de vedere arheologic -1,80/1,90 (lut galben compact, cu pietriş, fără urme de intervenţie antropică).
Au fost cercetate un număr de patru complexe arheologice, toate fiind părţi constitutive a unei structuri de locuire şi a anexelor acesteia. Este vorba despre o locuinţă/bordei cu dimensiunile de 4,45 × 2,30 m, două gropi menajare şi de un şanţ amplasat perpendicular pe locuinţă şi în conexiune cu aceasta (şanţ de implantare a unui gard?). Acesta a fost surprins pe o lungime de 5,60 m, are o lăţime de 1,05 m, fiind orientat aproximativ NE-SV. Este interesant de remarcat faptul că pereţii interiori ai şanţului prezintă urme de ardere de culoare roşie. Cercetarea acestor complexe a fost deosebit de dificilă datorită adâncimii mari la care au fost identificate (-1,90 m), pânza freatică inundând constant frontul de cercetare. Cu toate acestea s-a putut observa caracterul izolat al amenajărilor, sondajele stratigrafice realizate în zona de vest a sitului nescoţând la iveală urme arheologice. O posibilă extindere a acestor structuri în partea de est a fost definitiv distrusă de amenajarea digului de la confluenţa râului Orăştie cu Mureşul. Dintre artefactele cu putere de datare din complexele investigate menţionăm un urcior întreg din ceramică, de culoare neagră-cenuşie, precum şi o fibulă fragmentară din bronz, tipică pentru perioada clasică dacică. În afara acestora au fost recoltate câteva fragmente ceramice, specifice epocii fierului, dar şi altor epoci anterioare, având în vedere cantitatea de material arheologic antrenat în revărsările succesive ale celor două râuri.
Întreaga suprafaţă investigată se prezintă ca o zonă adiacentă (nivel ocupaţional?) corespunzător celor trei complexe identificate. Este vorba probabil despre o ocupare sezonieră a spaţiului, în cea de-a doua epocă a fierului, în legătură cu exploatarea agricolă a zonei, de altfel o zonă propice agriculturii, dat fiind amplasamentul în lunca inundabilă a celor două râuri (Orăştie şi Mureş). Adâncimea considerabilă a nivelului ocupaţional, precum şi sigilarea acestuia de către două niveluri aluvionare consistente (abandon) indică transformări drastice ale configuraţiei fizico-geografice a terenului din antichitate până în prezent.