Predeal | Comuna: Oraș Predeal | Judeţ: Brașov | Punct: Susai | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Predeal, jud. Braşov Punct: Susai
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă;
Tipuri de sit:
Locuire militară;
Cod RAN:
| 40312.02 |
Județ:
BRAŞOV
Unitate administrativă:
ORAŞ PREDEAL
Localitate:
PREDEAL
Punct:
Susai
Sector:
Sector Bordei
Localizare:
| 40312.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Teodor | Eugen Silviu | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Bolba | Răzvan | participant | Universitatea Bucureşti |
| Ștefan | Ana | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Localizare sit: coordonate Stereo 70: 548973, 444557 (coordonatele cabanei); coordonate geografice: 45.49933495° N, 25.62672790° E (idem)
În timpul derulării proiectului de cercetare HiLands am colaborat cu mai mulţi detectorişti, fiind aparent singurii cetăţeni dispuşi să se ofere voluntari în activităţi montane. Cu astfel de prilejuri am auzit mai multe relatări despre descoperiri accidentale de rămășițe umane, de către detectoriști aflați în căutare de trofee militare. Una dintre cele mai interesante împrejurări este cea din zona cabanei Susai, unde s-ar fi găsit, cu ani în urmă, numeroase rămășițe umane asociate echipamentului din primul război mondial. Detaliul frapant era că acele rămășițe nu ar fi fost găsite în conexiune anatomică.
Am luat hotărârea de a face acolo un sondaj de evaluare, cu sprijinul nemijlocit al asociației menționate, scop în care ne-am asociat cu un antropolog, un masterand specializat în cele două războaie mondiale și un student la istorie. Cercetarea pe teren s-a desfășurat între 30 august și 8 septembrie 2021. Locul se află în imediata apropiere a vechii frontiere de stat, unde s-a desfășurat, în octombrie 1916, o bătălie scurtă dar crâncenă, în imediata apropiere a cabanei Susai, între înălțimea apărată și un drum din proximitate.
Locul este o pădure tânără de molid, în care am deschis o suprafață neregulată, pentagonală (5.3 x 3.9 x 2.7 x 2.45 x 2.36 m, respectiv o suprafață de 17,4 m2), adică atât cât a permis vegetația din jur. Săpătura a arătat destul de repede că aveam de-a face cu ceea ce în izvoarele militare se numesc un bordei, adică un adăpost în care se odihneau soldații când nu se aflau în prima linie. Complexul are dimensiunile de 3.22 x 2.2 m, fiind relativ regulat, dar cu fața (latura dinspre vale) uşor arcuit frontal, cu vatră pe mijlocul laturii din spate şi două locuri de odihnă, de o parte şi de cealaltă. Aşa cum numele îi spune, adăpostul era parţial adâncit, latura din spate aflându-se cu aproximativ 0.65 m sub nivelul de călcare, dar cu cea din faţă aproape la sol, datorită înclinării terenului.
Din bordei au fost recuperate 162 de fragmente osoase (sau grupe de oase), fiind recuperate peste 220 de artefacte diverse (fragmente de echipament, în special ţesături, nasturi diverşi, piele, dar şi piese de armament sau fragmente, în special gloanţe, cartuşe, schije de obuz sau srapnel). Conştienţi că ne confruntăm cu o situaţie dificilă, am înregistrat fiecare obiect de inventar cu poziţia GPS RTK (cu precizie centimetrică), pentru a putea să refacem distribuţia lor în spaţiu.
Având în vedere că prelucrarea datelor – atât cele atropologice, cât şi evidenţa artefactelor – este în curs, tot ceea ce putem spune, la această oră, este că resturile osteologice se referă la patru cranii, o mandibulă de la un al cincilea exemplar, dar, în baza altor fragmente osoase, din bordei s-au recuperat fragmente de la cel puţin 7 bărbaţi. Practic nu s-au recuperat oase în poziţie anatomică, iar acest lucru nu se datorează exclusiv entuziasmului detectoriştilor din trecut. Săpătura arheologică a reuşit să separe straturile deranjate de cele nederanjate (recent), stratul inferior fiind izolat de o foaie de cort de cca. 0.5 m2, dar şi de scânduri căzute din peretele din spate și din acoperiș. Surpriza a fost să constatăm că „dezordinea” de la suprafață se conserva și în stratul inferior. Nu există deocamdată o explicație mulțumitoare pentru o asemenea stare de fapt. Atunci când procesarea datelor va ajunge la nivelul dorit, vom publica rezultatele.
Am făcut această săpătură de evaluare din multiple motive, între care am aminti dorința de a demonstra că relațiile dintre arheologii profesioniști și detectoriști nu trebuie să fie totdeauna ostile și că cooperarea – cel puțin în situațiile de interes comun – este posibilă. Din păcate, continuarea cercetării se lovește de multe inconveniente. Am aminti aici altitudinea mare, umezeala, terenul dificil și împădurit, ceea ce face dificilă surprinderea unor complexe similare (ar fi chiar interesant), dar și ostilitatea demonstrată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor; nu în ultimul rând – epuizarea fondurilor disponibile în cadrul proiectului HiLands. Declararea locului ca sit arheologic, pentru care ar exista argumente, este un gest discutabil câtă vreme este clar că nici o instituție arheologică nu și-ar asuma acolo o cercetare sistematică (lipsesc specialiștii în războaiele mondiale...). Protecția dată de lege ar putea chiar să devină un obstacol birocratic în continuarea cercetărilor, pentru ca cei morți acolo să fie onorați în viitor, așa cum ar trebui. Cazul Susai este o dilemă procedurală și deontologică, dar situația în sine este suficient de provocatoare pentru a încerca continuarea cercetării.
Coordonatele furnizate nu sunt exacte (indică complexul hotelier Susai), în mod deliberat, având în vedere statutul ambiguu al sitului, cât și faptul că acest raport va fi public. Din același motiv nu am dat o schiță de amplasare. Nu dorim să încurajăm noi răscoliri ale sitului.