Poşta | Comuna: Frecăţei | Judeţ: Tulcea | Punct: Valea Celicului | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Hallstatt;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 160412.09 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Frecăţei
Localitate:
Poşta
Punct:
Valea Celicului
Localizare:
| 160412.09 |
Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Simion | Gavrilă | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Raport:
Situl arheologic de pe valea Celicului a intrat în literatura de specialitate încă din anul 1993 (Le site de Celic Dere. Interpretation ethno-culturelles et implications dans la chronologie du Hallstatt final, în lucrările Colocviului Internaţional, septembrie 1993 -Tulcea, 1997, p.231 - 252; Cercetările de pe Valea Celicului, Analele Dobrogei, SN, I, 1995, 1, p. 250 - 253; Nécropoles des bauches du Danube: pratiques rituels funéraires, Nécropoles et pouvoir, Lyon -21 -25 Janvier 1995, Paris, 1998, p. 167 - 190, ş.a.) şi a fost vizitat în repetate rânduri de specialişti, participanţi la diferite manifestări ştiinţifice.
Cercetările din campania anului 2001 s-au desfăşurat în ambele sectoare: în necropolă şi în aşezare.
Cercetările întreprinse asupra necropolei s-au desfăşurat pe o suprafaţă de 500 mp. Se poate afirma că aceste săpături au fost realizate pe ultimele suprafeţe ale necropolei. Se mai cunosc ca obiective rămase necercetate doar un singur mormânt tumular, foarte aplatizat şi cca. 40 - 50 m2 din zona necropolei plane unde se mai percepe existenţa unor morminte. Acestea rămân a fi cercetate în perioada prelucrării definitive a materialului descoperit.
Prin săpăturile efectuate în necropola plană au fost descoperite 12 morminte de inhumaţie prevăzute cu ringuri din bolovani mari de piatră şi acoperite cu mantale tot din bolovani. Diametrul ringului varia între 3 şi 5 m, iar adâncimea mormântului propriu-zis între 1 şi 1,4 m. Săpătura în şanţ s-a efectuat pe o adâncime de 1,50 până la 2 m. Toate mormintele au fost de inhumaţie, cu osemintele aşezate în poziţie decubit-dorsal şi, în câteva cazuri, au fost şi în poziţie chircită. Inventarul mormintelor a fost în general destul de sărac: unul-două vase de ofrandă la 4 morminte, obiecte de podoabă (mărgele de chihlimbar, brăţări din bronz, etc.). Descoperirile făcute se încadrează în limita sec. VI-V a. Chr.
În ceea ce priveşte mormântul tumular, acesta a avut o situaţie care a demonstrat o practică ritual-funerară deosebită. Movila era complet acoperită cu o manta de bolovani şi spre exterior cu un ring din bolovani foarte mari. Groapa mormântului era acoperită în totalitate cu bolovani de piatră.
Scheletul era în poziţie decubit - dorsal, orientat N-S, iar ca inventar, două vase ceramice fragmentate, lucrate cu mâna, pastă poroasă.
De asemeni au fost găsite două mărgele de sticlă chihlimbar şi alte cca. 10 bucăţi fragmente din acelaşi material.
Mormintele din necropola plană au fost foarte sărace. Doar la două morminte s-au găsit două brăţări din bronz, din care una fragmentară.
Sub aspectul practicilor ritual-funerare, scheletele, de altfel foarte slab conservate, au fost descoperite fie în poziţie decubit dorsal, fie chircite pe o parte.
În aşezare s-a realizat o secţiune de 2/62 m. Descoperirile (gropi şi locuinţe) au obligat ca săpătura să se efectueze până la 2 - 2,5 m adâncime. În complexele existente: 1)gropi şi podeaua unei locuinţe, au fost descoperite o serie de materiale ca: fragmente ceramice din mai multe perioade istorice, din faza Babadag III şi mai ales de la sfârşitul primei epoci a fierului (sec. VII-V a. Chr).
Deosebit de semnificativ a fost materialul ceramic descoperit în groapa nr. 7 unde, alături de fragmente ceramice negre, lustruite, de tip Babadag III s-a descoperit şi un fragment de la un vas pictat cu buline roşii şi albe.
Pictura a fost realizată din pigmenţi de oxizi de fier naturali, utilizaţi în realizarea vopselelor praf pentru zugrăveli. Forma vasului are analogii în necropola hallstattiană de la Sboryanovo (Bulgaria).