.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Popești | Comuna: Oraș Mihăilești | Judeţ: Giurgiu | Punct: Cimitirul satului | Anul: 2021

Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Popeşti, oraş Mihăileşti, jud. Giurgiu. Punct: Cimitirul satului
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului mijlociu; Hallstatt timpuriu; Hallstatt mijlociu; La Tène timpuriu; La Tène mijlociu; La Tène târziu; Evul Mediu;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 104172.01 |
Județ:
GIURGIU
Unitate administrativă:
ORAŞ MIHĂILEŞTI
Localitate:
POPEŞTI
Punct:
Cimitirul satului
Localizare:
| 104172.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Palincaş Nona responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Sârbu Dorin participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Raport:
Săpături preventive 2021 Situl se află pe un promontoriu de formă triunghiulară care, în epocă getică, a fost divizat în trei sectoare – A, B şi C –, numite şi aşezări, prin construirea a trei şanţuri de apărare paralele. Săpăturile preventive s-au făcut în partea est-centrală a Sectorului B, în cimitirul satului ce se întinde pe 1,4 ha, incluzând şi pantele promontoriului. S-a continuat abordarea săpăturii în regimul “mormânt cu mormânt” din raţiuni expuse deja cu numeroase ocazii: 1). înmormântările nu pot fi oprite din lipsă de alt cimitir; 2). parohia locală, proprietara terenului, nu are bani pentru săpături preventive; şi 3). finanţare pentru săpături sistematice, cele mai potrivite în raport cu importanţa sitului, nu s-a obţinut. Date fiind complexitatea depunerii arheologice din această arie a sitului (Palincaş, 2021), precum şi durata foarte scurtă în care trebuie făcută groapa de mormânt (de regulă doar o zi de lucru sau uneori chiar 5-6 ore), pentru a menaja cât mai mult depunerea arheologică, s-a cerut preotului paroh să amplaseze noile morminte doar în locuri în care există înmormântări mai vechi, lucru care nu a fost însă întotdeauna posibil. Din totalul de 12 intervenţii care s-au făcut în 2021, toate la gropi de morminte (deci fără vreun cavou), cinci au fost în arii in situ (incluzând un caz în care mormântul vechi ocupa doar 40 cm din lăţimea de 1 m a noului mormânt) şi şapte în zone în care groapa noului mormânt s-a săpat în cea mai mare parte peste groapa mormântului mai vechi. Suprafaţă cercetată astfel totalizează aproape 30 mp.   Rezultatele cercetării Epoca bronzului şi Hallstatt-ul timpuriu S-au găsit doar fragmente ceramice disparate. Nu este exclus să fi existat totuşi şi straturi arheologice aferente, dar acestea au fost sigur subţiri şi, în condiţiile de lucru date, nu s-au putut identifica. Hallstatt mijlociu Locuirea aparţine culturii Basarabi. Observaţiile făcute în acest stadiu al cercetării arată că aceasta avea un singur nivel de călcare şi că stratul nu era continuu pe toată aria ocupată astăzi de cimitirul satului. Totuşi, mai ales în regiunea de sud-est a Sectorului B, grosimea depunerii Basarabi ajunge şi la 40-60 cm. Singurele complexe care s-au putut identifica sunt câteva gropi puţin adânci, dar cu mult material ceramic (inclusiv decorat) şi fragmente de lemn ars. Totuşi, datele culese sunt foarte fragmentare din cauză că de regulă observaţiile s-au putut face doar sub limita inferioară a gropilor vechi de morminte. Latène târziu Locuirea continuă să fie bine reprezentată peste tot în ariile cercetate. De cele mai multe ori s-au putut identifica 4 sau 5 nivele de călcare. Spre deosebire de campania din 2020, în 2021 nu s-au găsit structuri arhitectonice in situ. S-au găsit însă resturi dislocate de vetre decorate, inclusiv o grupare de asemenea resturi depuse cu faţa în jos (în mormântul Ioana Nicolae, aflat în marginea de vest a cimitirului, respectiv în zona centrală a sitului: fig. 1). Printre materiale, în jumătatea de vest a cimitirului actual, se remarcă fragmente mari din trei vase pictate, greceşti de import, un fragment de vas-borcan tipic getic cu resturi de mâncare carbonizată în interior, iar în jumătatea de est a cimitirului actual, partea inferioară a unui mare pithos (în locul în care s-a amenajat mormântul Raisei Maria Chenciu). Ev mediu târziu In 2021 s-au găsit foarte puţine materiale care să poată fi atribuite acestei perioade: sunt doar fragmente de cărămizi de pavaj, fără nicio structură arhitectonică, oricât de mică, in situ.   Arhiva documentară şi materialele sunt la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, în curs de prelucrare. Obiectivul cercetărilor viitoare este, evident, excavarea tuturor ariilor încă in situ, înainte de a fi distruse de mormintele noi.   Concluzii Noile cercetări susţin observaţiile din 2019-2020, cu deosebirea că pentru epoca bronzului, Hallstatt-ul timpuriu şi evul mediu târziu descoperirile din 2021 sunt considerabil mai modeste. Locuirea Basarabi continuă însă să fie surprinzător de întinsă în raport cu întinderea cunoscută din campaniile anterioare anului 2009 şi cu alte situri din epocă. De asemenea, aria davei din cimitirul actual este mult mai bogată în descoperiri decât se credea anterior campaniei din 2009. Totodată, a crescut şi numărul pieselor greceşti de import, chiar prin comparaţie cu anii 2019-2020, infirmând o dată mai mult ideea sărăciei populaţie care a locuit aici în raport cu populaţia care a locuit în Sectorul A/ Acropola (A. Vulpe şi Gheorghiţă, 1979). Subliniem că alocarea de fonduri pentru cercetări sistematice este imperios necesară, deoarece depunerea arheologică în aria cimitirului este prea consistentă pentru a putea fi cercetată cu limitele materiale şi de timp pe care le avem în regimul actual de lucru, iar refolosirea vechilor morminte nu este întotdeauna posibilă.
Abstract [EN]:
The preventive excavations from 2021 in the area of the present-day village cemetery (i.e., the east-central part of Sector B of the dava at Popeşti) continued those from the 2019-2020 campaigns, including the ‘grave by grave’ excavation approach. The latter is due to the lack of funding, the only possibility of avoiding complete destruction of this area of the site being the carrying out of the archaeological excavations simultaneously with the digging of grave-pits. Generally, the findings from 2021 confirm that the area was inhabited in various periods of the Bronze- and Iron Ages as well as the Late Middle Ages, but in the 2021 campaign habitations layers were identified with certainty only for the Middle Hallstatt period (the Basarabi culture) and the dava period (the other periods being represented only by smaller amounts of potsherds). The Basarabi habitation is somewhat discontinuous, but in the south-eastern part of the village cemetery in particular it was very consistent and yielded considerable amounts of decorated pottery. The deposit from the dava period consisted of four to five living floors, but with no in situ preserved building remains. In the western part of the cemetery area were found several pieces of decorated hearths, all of them dislocated (fig. 1), as well as large pieces from three painted vessels, imported from the Greek city-states and one jar of local production with burnt food remains on its inner wall. In the eastern half of the cemetery the lower part of a large pithos was found in situ. The need for funding of systematic research to avoid destruction of this area of the dava is reiterated.
Bibliografie:
1. Palincaş, N., (2021),The new structure of of the dava at Popeşti (Giurgiu Co., Southeastern Romania, 2nd Century BC – c. AD 6), based on the 2019-2020 preventive excavations. The first data, in Materiale şi cercetări arheologice NS, 17, p. 49-70
2. Vulpe, A. şi Gheorghiţă, M., (1979),Şantierul arheologic Popeşti, com. Mihăileşti, jud. Ilfov. Raport preliminar asupra rezulatelor din campania anilor 1976-1977, în Cercetări arheologice. Muzeul Naţional de Istorie a României, 9, p. 95-104.