Poieneşti | Judeţ: Vaslui | Punct: Măgura (Dealu Teilor) | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Babeş | Mircea | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Oţa | Liana Loredana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Miriţoiu | Nicolae | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Soficaru | Andrei | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Spânu | Daniel | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Ştirbulescu | Christina | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Sava | Iolanda | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Petrescu | Florin | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Săpăturile de pe "Măgura" de la Poieneşti s-au desfăşurat în perioada 6 septembrie - 5 octombrie, campania 1995 fiind cea de-a XV-a de la reluarea cercetărilor în 1979. Datorită lipsei acute de mână de lucru şi vremii instabile, rezultatele acestei campanii sunt modeste. Nu s-a putut săpa în marginea de N a staţiunii, pentru a epuiza această zonă, iar pe latura de E s-au săpat doar carourile 10 - 17 din s. 51 şi s. 86, cu un total de 136 mp. Au fost descoperite 74 noi complexe (cpl. 1439 - 1512) şi au fost recoltate 185 piese şi loturi de material, înregistrate în lista-inventar a şantierului sub nr. inv. 3126 - 3310.
Aşezarea neolitică (Cucuteni A-B) este reprezentată în zona săpată prin cinci complexe pe nivel (cpl. 1458, 1497, 1501, 1506, 1509), două complexe uşor adâncite (1479, 1502) şi o groapă mare (gr. 1511). Materialul ceramic este foarte fragmentat şi corodat; ceramica pictată nu apare decât extrem de rar. Locuirea culturii Noua este atestată doar prin puţine cioburi tipice, izolate.
Au fost descoperite 6 morminte de incineraţie de tip Poieneşti - Lukaševka (M. 1480, 1482, 1496, 1503, 1508, 1512) şi resturi dintr-un altul, distrus (? M. 1483) - această necropolă totalizând acum 209 morminte certe. M. 1503 conţinea o garnitură bogată de podoabe feminine şi se încadrează, ca şi M. 1482, 1508 şi 1512, în faza I a necropolei, respectiv a culturii P-L.
Din zona săpată lipsesc mormintele getice (sec. V - IV a. Chr.) şi cele carpice (sec. III p. Chr.). Necropolele respective se întindeau la N şi NV de această zonă şi au fost aproape integral săpate. De asemenea, nu a fost descoperit nici un mormânt medieval.
Aşezărilor din sec. III şi IV p. Chr. le aparţin patru complexe pe nivel şi peste 50 gropi. Toate au un "inventar" extrem de sărac şi în majoritatea cazurilor atipic (fragmente ceramice mărunte, lipitură de lut arsă, pietre, oase de animal etc.), ceea ce face nesigură atribuirea lor fie aşezării carpice, fie aşezării Sântana de Mureş - Cerneahov. Dintre gropi, doar 3 au diametrul de peste 1m. Cele mai multe sunt gropile de par (peste 30), prezentând unele concentrări sau alinieri (de ex. în s. 51, carourile 12-13), care vor putea fi interpretate în contextul descoperirilor din secţiunile vecine.