Poiana | Comuna: Zvorâştea | Judeţ: Suceava | Punct: În huci la Fedcu | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andronic | Mugur | responsabil | Muzeul Bucovinei, Suceava |
Raport:
Cercetările arheologice de la Poiana - Zvorâştea (com. Zvorâştea, jud. Suceava), au debutat în anul 1998, desfăşurându-se pe o formă de teren puţin înălţată faţă de lunca din jur, în locul numit "În huci la Fedcu", la cca. 120 m depărtare de actuala lizieră a pădurii. În epoca de existenţă a aşezării, ea era înconjurată de pădure, mlaştini şi bălţi. După desecările prin drenaj din anii ultimelor decenii, terenul a fost redat agriculturii.
După descoperirea a zece locuinţe de suprafaţă sau uşor adâncite, săpăturile sistematice ale anului 2000, efectuate cu studenţi practicanţi (Universitatea Ştefan cel Mare - Suceava, Facultatea de Istorie-Geografie) şi zilieri localnici, au avut ca rezultat investigarea unei mari părţi din aşezare. Drept urmare, au fost cercetate încă 20 de locuinţe de acelaşi tip şi mai multe vetre şi gropi în aer liber.
Locuinţele posedă de regulă instalaţii de foc de tipul vetrelor sau cuptoarelor din pietre. Au laturi în jurul a patru m şi orientare N - S.
Tot tipică secolelor de sfârşit al primului mileniu creştin este şi ceramica, realizată aproape în totalitate numai cu mâna şi decorată pe buze cu alveole sau crestături. În schimb, în această a doua campanie de săpături, s-a descoperit o cantitate ceva mai mare de ceramică locală lucrată cu roata (pastă cu cioburi pisate şi uneori cu nisip). Aceasta beneficiază de decorare compusă din linii orizontale, singure sau alternate, cu benzi de linii vălurite. La rândul lor, cele câteva buze fragmentare au profile mai arcuite şi buza mai elaborată. Pe unele, pe interior, apar decorări de linii "în val".
În cadrul ceramicii se remarcă un vas fragmentar, decorat alternativ cu benzi de linii drepte şi ondulate, cât şi un fragment provenind din zona umerilor decorat - cu totul inedit - cu succesiuni de cruci, realizate cu un instrument crestat, poate asemănător, ca termen de comparare, cu vârful unei furculiţe.
Inventarul obiectelor este destul de sărac: lame de cuţit din fier, fusaiole (din care una decorată cu incizii lineare - circulare, succesive pe corp), împungătoare din oase, o coasă din fier. Piesele sunt inventariate în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei.
Notabilă, este descoperirea unei lupe din fier şi a unui fragment de zgură, ceea ce demonstrează obţinerea fierului pe plan local.
Deşi până în prezent nu s-au descoperit obiecte de înlesnire certă a datării sitului, analiza ceramicii ne indică destul de sigur perioada secolelor VIII - IX, interval cronologic propus şi după prima campanie de săpături.