Poduri | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Ghindaru | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 24640.01 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Poduri
Localitate:
Poduri
Punct:
Dealul Ghindaru
Localizare:
| 24640.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitroaia | Gheorghe | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Garvăn | Daniel | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Nicola | Dorin Ciprian | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Uţă | Lucian | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Monah | Dan | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
Raport:
În continuarea investigaţiilor sistematice din anii anteriori1, în Cas.C a fost cercetată structura din epoca bronzului, fiind, totodată epuizat nivelul aparţinând fazei Cucuteni B.
Complexul aparţinând epocii bronzului, identificat în anul 2005 în partea de E-SE a suprafeţei cercetate, în zona c.A-H14-17, a constat într-o „pânză” de pietre de râu aşezate peste umplutura unui şanţ de mari dimensiuni. Structura de piese a fost cercetată şi îndepărtată în campaniile 2005-2007, obiectivul acestui an fiind cercetarea şanţului identificat dedesubtul bolovanilor. În acest scop s-a procedat în zona c.A15-16, în apropierea profilului magistral al săpăturii, la secţionarea şanţului, pentru ca pe restul suprafeţei să se efectueze golirea sa respectându-se conturul. S-a constatat că şanţul, cu o deschidere max. de 5 m, are profilurile inegale, coborând în trepte pe latura de SE, mai abrupt pe latura de V. Adâncimea săpăturii este, de asemenea, inegală, atingând la profilul de NE 2,75 m de sub nivelul pietrelor (3,60 m de la nivelul actual de călcare) şi 2 m sub nivelul pietrelor (2,90 m de la nivelul actual) la profilul de SV - păstrând, de fapt, panta terasei, care coboară cu aprox. 0,70 m între cele două laturi ale Casetei C. Traseul şanţului pare să fie unul circular sau cel puţin curb în segmentul surprins în săpătură.
La golirea şanţului s-au putut face câteva observaţii: acesta a fost umplut în mai multe etape, o parte din pământul excavat de aici provenind din parţiala colmatare în timp a săpăturii antice; după acoperirea sa, într-o etapă ulterioară o parte din pământ a fost re-excavat, realizându-se un al doilea şanţ în interiorul primului. Umplutura celui de-al doilea şanţ nu se deosebeşte prin culoare faţă de umplutura primului, ci numai prin consistenţa mai afânată a pământului şi prin cantitatea mare de pietre de râu – asemănătoare celor care formau „pânza” de bolovani de deasupra – aflate în componenţa sa. Din depunerea aflată în cel de-al doilea şanţ au fost recuperate mai multe vase de dimensiuni mici - amforete asemănătoare celor descoperite la Costişa (jud. Neamţ) şi Păuleni (jud. Harghita)2 şi două căni fragmentare cu analogii în acelaşi mediu cultural (Costişa) - precum şi un număr destul de mare de coarne şi fragmente de cranii de bovidee şi ovi-caprine.
În privinţa ultimelor artefacte menţionate considerăm că este vorba de depuneri cu caracter cultual, acestea fiind retezate împreună cu fragmente din calota craniană, două perechi de coarne (posibil de ovi-caprine) păstrându-se chiar în conexiune anatomică. Pe unul din coarnele recuperate din umplutura şanţului se observă urma unui obiect de bronz (o pată verde cu diametrul de 2-2,5 cm) posibil ataşat acestuia în momentul depunerii. Alte trei fragmente osteologice păstrând urmele unor obiecte de cupru sau bronz a fost descoperite în umplutura şanţului, dar singurele piese de metal descoperite sunt două împungătoare de aramă sau bronz şi un fragment de metal provenind dintr-un obiect nedeterminat.
Complexe cucuteniene
În continuarea cercetărilor din anii precedenţi, în acest an a fost epuizat nivelul de locuire aparţinând fazei Cucuteni B. Au fost cercetate resturile a două locuinţe (L5 şi L6), două complexe constând din câte o platformă de lut crud, precum şi mai multe gropi.
L5 s-a aflat în apropierea complexului din epoca bronzului, fiind în bună parte distrusă de acesta (se păstra pe 4 m2). A fost parţial suprapusă de L1 (cercetată anul trecut) şi a constat într-o masă de chirpici relativ prost păstrată şi din resturile a două vetre. Nu se păstrau detalii arhitectonice; cel mai probabil structura, de formă rectangulară, se întindea spre SE pe mai mulţi metri, dar a fost tăiată de şanţul din epoca bronzului. Pe baza materialelor recoltate dintre dărâmăturile locuinţei, aceasta aparţine nivelului Cucuteni B1. Ţinând cont de parţiala suprapunere a acestei construcţii de L1 - atribuită, de asemenea, etapei B1 considerăm că există aici cel puţin două niveluri stratigrafice aparţinând acestei etape, dar care nu au putut fi distinse prin culoare, consistenţă sau compoziţia solului.
Tot primului nivel Cucuteni B1 de pe tell aparţine şi L6, care se prezenta sub forma a două mase compacte de chirpici, puţin consistente şi deranjate de ganguri şi gropi. Orientată pe direcţia E-V, locuinţa s-a păstrat pe aprox. 15 m2 (9 x 3,5 m), fiind distrusă în cea mai mare parte anterior cercetării sale, păstrându-se in situ doar o parte din podea, pe care se aflau două vetre. Dintre resturile acestei construcţii a fost recuperat un inventar destul de sărac, constând în principal în ceramică fragmentară Cucuteni B şi resturi osteologice.
Cele două amenajări de lut nears (cpl. 4 şi 5), parţial suprapuse, aveau formă rectangulară şi o gr. de 0,10-0,30 m. Sărace în inventar, aceste două structuri se prezentau sub forma unor podele, tăiate de gropi în cea mai mare parte şi deranjate de ganguri de crotovine. În cadrul cpl. 4 au fost cercetate două vetre, rectangulare, din care una (vatra 1) era realizată pe pat de pietre. Inventarul acestor două complexe a fost sărac, constând în resturi osteologice, fragmente ceramice Cucuteni B şi câteva unelte de piatră.
Au fost cercetate, de asemenea, mai multe gropi aparţinând nivelurilor Cucuteni B ceva mai deosebită fiind G10, în interiorul căreia s-au aflat mai multe piese întregi sau fragmentare (figurine zoomorfe şi conuri) din lut nears. Rămâne, deocamdată, fără răspuns încercarea de interpretare a acestor piese - fie sunt piese incomplet modelate, aruncate înainte de a fi fost finalizate, fie au fost lăsate intenţionat nearse (ipoteză care ar favoriza mai curând interpretarea acestora ca piese cu valenţe cultuale).
În finalul celor peste 2 luni de cercetări au fost epuizate, în Caseta C, atât nivelul aparţinând epocii bronzului, cât şi cele din faza Cucuteni B. Lucrările, care au dus la manipularea a peste 200 m3 de pământ şi la cercetarea a 13 complexe (din care 8 sunt gropi) au fost efectuate cu o echipă de 25 de muncitori zilieri.
Materialele rezultate din cercetări se află în patrimoniul Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, intrând deja în lucru în Laboratorul de Conservare şi Restaurare din cadrul instituţiei. Arhiva foto-documentară şi întreaga documentaţie de şantier se află, de asemenea, în cadrul aceluiaşi muzeu.
Rezumat:
În campania din 2007 a fost a fost cercetată structura din epoca bronzului, fiind, totodată epuizat nivelul aparţinând fazei Cucuteni B. Obiectivul acestui an a fost cercetarea şanţului identificat dedesubtul bolovanilor de la baza structurii.