Poduri | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Ghindaru | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitroaia | Gheorghe | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Garvăn | Daniel | participant | Fundaţia "Cucuteni pentru Mileniul III", Bucureşti |
| Gheorghe | Mihaela | participant | Fundaţia "Cucuteni pentru Mileniul III", Bucureşti |
| Monah | Dan | responsabil | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Monah | Felicia | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Bem | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Cotiugă | Vasile | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Campania de săpături arheologice din 2004 s-a desfăşurat în condiţii deosebit de grele datorită timpului deosebit de ploios. Am fost nevoiţi, uneori, să întrerupem săpăturile timp de două săptămâni. Deşi ne propusesem să efectuăm cercetări în ambele casete am fost nevoiţi să ne concentrăm eforturile mai ales în caseta A. Din cauza ploilor repetate nu am putut avea continuitate în munca noastră şi o serie de detalii nu au putut fi observate aşa cum am fi dorit.
Eforturile noastre s-au concentrat, mai ales, asupra casetei A unde am continuat investigarea locuinţelor din etapa Cucuteni A1 depistate în campania trecută1. În acest an săpăturile s-au desfăşurat în jumătatea sudică a casetei A unde erau semnalate şi parţial decopertate câteva locuinţe atribuite etapei Cucuteni A1. În cursul cercetărilor au fost identificate noi construcţii care aparţin etapei Cucuteni A1 care, însă, au fost doar parţial degajate, urmând ca investigarea lor să fie continuată în anul următor.
În caseta B2 am continuat cercetarea vestigiilor locuinţelor L75, L82 şi au fost parţial decopertate L92 şi L93. Şi în această campanie lucrările au fost finanţate de Fundaţia "Cucuteni pentru Mileniul III" din Bucureşti.
Caseta A
În caseta A săpăturile din această campanie s-au desfăşurat în nivelul de depuneri din etapa Cucuteni A1. Toate complexele de locuire investigate în acest an pot fi datate în etapa Cucuteni A1. Bineînţeles au fost şi cazuri, sporadice, de materiale ce proveneau din nivelul Cucuteni A2 care, însă, au fost descoperite în nivelul de depuneri. Intruziunea unor materiale din nivelul superior este firească într-un tell.
Locuinţa 87
Această construcţie se află în partea de E a casetei A, acoperind carourile B-F 13-16. Locuinţa a fost de formă dreptunghiulară cu lungimea de aproximativ 9 m şi lăţimea de 5-6 m. Axul longitudinal se afla pe direcţia NE-SV. Rămăşiţele construcţiei se prezintă sub forma unei mase compacte de chirpic ars la roşu cu unele porţiuni de culoare neagră. Colţul de V era mai ridicat decât restul dărâmăturilor. Vestigiile construcţiei erau perforate de numeroase gropi provenind din nivelele superioare, precum şi de un număr de ganguri de animale.
Aşa cum era firesc, am procedat la demontarea stratului subţire de dărâmături provenind de la pereţii locuinţei. Acest strat era foarte bine tasat şi a fost înlăturat cu destula dificultate. În colţul nordic la construcţiei au fost găsite câteva plăcuţe de vatră. În apropiere de această zonă a fost descoperită vatra care era străpunsă de două gropi. La mică distanţă de instalaţia de încălzire au fost găsite câteva fragmente ceramice care par să semnaleze un mic complex de vase. În apropiere, dar spre N, a fost găsit un vas cu o formă mai deosebită lângă care se afla o piatră, iar spre NV de acestea un fragment de perete în elevaţie. Inventarul locuinţei pare să se concentreze la E şi SE de vatră, zonă unde au fost găsite mai multe fragmente ceramice, un mic vas şi un topor de piatră. Un alt topor a fost descoperit în caroul C16 în apropierea colţului sudic al construcţiei.
Din cauza gropilor şi a altor deranjamente am avut mari dificultăţi în delimitarea perimetrului construcţiei şi chiar la identificarea vetrei a cărei prezenţă ne-a fost semnalată, în special, de aşa zisele "plăcuţe de vatră" care însă nu se aflau in situ. Vatra pare să se fi aflat în colţul estic al locuinţei dar resturile ei erau puternic deranjate, păstrându-se pe o suprafaţă de 0,5 x 0,5 m. Era o construcţie simplă, alcătuită din chirpic pus direct pe platformă. Din făţuiala vetrei se păstrau doar câteva plăcuţe. Dacă resturile menţionate provin cu adevărat de la vatră aceasta este destul de neobişnuită, fiind construită direct pe platformă.
După demontarea dărâmăturilor a putut fi observată platforma construcţiei care era perforată de mai multe gropi şi, pe alocuri, era fracturată datorită tasării. Au fost remarcate, pe alocuri, lutuieli, probabil refaceri ale podelei, dar acestea nu acopereau întreaga suprafaţă păstrată a platformei. Grosimea platformei varia între 15 şi 20 cm, fiind construită pe trunchiuri de copaci cu diametrul de 8-10 cm. Trunchiurile erau dispuse transversal pe axul lung la locuinţei şi nu se păstrau decât în unele zone. Ca şi în L73c cercetată în campania 2003 a fost găsit un fragment de bârnă carbonizată pe lungimea de 25 cm aflată în zona mediană a construcţiei. Aceasta era dispusă pe axul longitudinal, fiind suprapusă de trunchiurile de copaci care alcătuiau structura transversală a platformei. Structura de lemn a platformei era aşezată pe o nivelare realizată prin depunerea unui strat de siltit.
În caroul E15 a fost descoperită o "căsuţă" cu înălţimea de 15 cm şi diametrul aproximativ de 10 cm. Aceasta avea o deschizătură de formă aproximativ ovală şi un soi de postament circular uşor înălţat. Piesa era în întregime înglobată în chirpicul platformei, fiind, după toate probabilităţile, folosită la săvârşirea unui ritual de fundare a construcţiei. Exemplarul nostru are unele analogii cu piese din culturile Gumelniţa şi Vinèa.
În apropierea coţului sudic al L87, în nivelarea pe care a fost construită locuinţa, a fost descoperit un schelet incomplet de copil. Resturile umane se aflau într-un pământ de culoare cenuşie şi nu au fost observate urme de groapă. Oasele erau grupate pe o suprafaţă restrânsă de aproximativ 0,5 pe 0,4 m. Cadavrul copilului pare să fi fost culcat pe partea dreaptă în poziţie chircită. Lucrătorul care acţiona în sectorul respectiv nu a înţeles situaţia şi a demontat o parte din oase. A fost recoltată partea dreaptă a craniului cu frontalul aflat în conexiune cu osul temporal şi o bucată din occipital. Se păstrează o parte din osul nazal. Din emisfera stângă se păstrează 28 de fragmente osoase, unele dintre acestea purtând urme de ardere. Se păstrează şi două fragmente de mandibulă care permit reconstituirea acesteia. A fost remarcat un incisiv aflat în erupţie care ne-a permis, în coroborare cu dimensiunile craniului, să apreciem că este vorba de un copil. Şi pe maxilarul superior am observat câţiva dinţi în erupţie. Rămâne ca analiza antropologică să precizeze vârsta scheletului recoltat în această campanie. Au mai fost recoltate femurul drept cu capătul ars, două oase humerale, tibiile, 16 fragmente de vertebre, omoplatul stâng, 32 fragmente de coaste şi câteva coste întregi, precum şi osul sacral. Printre oasele umane au fost găsite şi patru fragmente de oase de animal. Nu putem să precizăm dacă între oasele umane şi cele de animal există o relaţie, mai ales că, la acelaşi nivel dar la 20 cm de acestea au fost găsite câteva oase mari provenind de la animale. Scheletul uman a fost recuperat în proporţie de 80%.
Inventarul arheologic recoltat din L 87 este destul de puţin dar ne permite să atribuim locuinţa etapei Cucuteni A1.
Complexul 1/2004
Din nivelul Cucuteni A1 au fost cercetate resturile complexului nr. 1 care se grupau în carourile L3-7. Masa de chirpic intra sub taluzul de E al casetei şi, probabil, făcea parte dintr-o locuinţă care va fi cercetată în anii viitori. Resturile complexului se prezentau sub forma unei aglomerări de chirpic ars de formă neregulată şi cu grosimea destul de redusă (3-4 cm). Masa de chirpic era străpunsă de mai multe gropi. Complexul era suprapus de L89, cele două construcţii fiind separate de un strat subţire (0,03-0,04 m) de pământ de culoare brună. La demontarea chirpicului nu au fost descoperite materiale arheologice care să permită datarea complexului, dar prin poziţia sa stratigrafică credem că aparţine nivelului Cucuteni A1.
Complexul 2/2004
Acest complex se găseşte în apropierea L86 dar pare să fie anterior locuinţei. Complexul este format dintr-un strat de chirpic nears şi o vatră cu două faze de utilizare. Vatra se afla în carourile I10-11, iar în carourile I, J, K 9-11 se afla un strat destul de subţire de lut nears. Este posibil ca resturile complexului să indice existenţa unei locuinţe nearse care suprapunea locuinţa incendiată nr. 89 şi era, la rândul ei suprapusă parţial de L86. În apropierea vetrei se găsea o groapă umplută cu cenuşă. Groapa era de formă ovală şi în cenuşă au fost găsite două fragmente de statuete antropomorfe şi o statuetă, de mici dimensiuni, întreagă (înălţimea de 2 cm). Statuetele sunt de factură precucuteniană. Prin demontarea resturilor complexului nr. 2 a fost începută şi degajarea locuinţei nr. 89, operaţie care va fi continuată anul viitor.
Caseta B - Locuinţa 75
Construcţia a fost identificată în anul 2000 când o parte a ei, puternic deranjată de gropile de braconaj, a fost cercetată atât în caseta A cât şi în caseta B. În campania 2000 caseta B a fost deschisă atât pentru a efectua o cercetare detaliată cât şi pentru a cerceta vestigiile locuinţei 75 pentru care aveam unele informaţii privind existenţa unor instalaţii metalurgice. O serie de observaţii ne-au semnalat existenţa unei construcţii cu două nivele. În campaniile trecute colegul Cătălin Bem a cercetat vestigiile locuinţei 75, insistând, în special, asupra a ceea ce am considerat a fi etajul construcţiei3. În campania 2004 am continuat această investigaţie asupra parterului locuinţei. Operaţiunile de curăţare şi degajare a resturilor construcţiei ne-au condus la concluzia că parterul ocupa doar suprafaţa marcată de carourile M 3-4 şi N 3-4. Sub aceste vestigii apar urmele unei noi locuinţe. Relaţia dintre resturile celor două locuinţe va fi elucidată în campania viitoare.
Locuinţa 82
Cea mai mare parte din această locuinţă se afla în caseta A şi a fost săpată în campania 2000. Anul acesta a fost cercetată doar o porţiune de aproximativ 3 m2 care a apărut în caseta B. În porţiune aflată în martorul dintre casetele A şi B chirpicul avea o grosime de circa 10 cm. Partea nord-estică a chirpicului este mai ridicată şi coboară destul de mult în extremitatea estică. Locuinţa a avut axul orientat N-S, iar în extremitatea nordică a fost identificată o mică porţiune de platformă pe care nu au fost găsite fragmente provenind de la pereţi. Din păcate, resturile construcţiei erau puternic deranjate de gropi de dimensiuni diverse.
Locuinţa 92
Resturile acestei locuinţe au apărut în jumătatea sudică a casetei B, prelungindu-se în taluzul sudic al casetei. Din construcţie se păstrează platforma de chirpic ars cu o grosime de cca. 0,1 m. Este interesant că pe platformă nu au fost găsite resturi de dărâmături provenind de la pereţi. Amintim faptul că în campania 2002, în carourile P, R 6 a fost găsit un complex format din 5 vase care au fost atribuite acestei construcţii. Deşi resturile locuinţei sunt distruse în proporţie de 50% de diverse gropi, unele datorate probabil braconajelor, s-a putut stabili că platforma era de formă dreptunghiulară cu laturile de 8 pe 5-6 m. Chirpicul platformei a fost puternic ars şi avea o grosime de peste 0,15 m. Platforma a avut o structură de lemn la care s-au folosit atât trunchiuri întregi de copaci cât şi trunchiuri despicate median. Diametrul bârnelor variază între 15 şi 20 cm, acestea fiind plasate transversal pe axul locuinţei care era orientat N-S. Din păcate, în porţiune cercetată în acest an nu a fost găsit inventar.
Locuinţa 93
Sub vestigiile L 75 au fost observate urmele unei noi locuinţe care a primit nr. 93. Din cauza deranjamentelor provocate de braconieri nu s-a putut stabili cu exactitate poziţia unei vetre care a fost, iniţial considerată ca aparţinând L75. Acum considerăm că vatra menţionată aparţine locuinţei 93 care este puternic deranjată de gropile braconierilor şi de numeroase crotovine. Trebuie să menţionăm că L 93 este suprapusă parţial atât de l 75 cât şi de L92. Ultimele locuinţe aparţin nivelului Cucuteni B1. În stadiul actual al cercetărilor nu putem preciza datarea locuinţei. Am observat, însă, că în jumătatea sudică a locuinţei nu se află resturi provenind de la pereţi, resturile de distrugere se concentrează în jumătatea nordică unde apar şi framente ceramice care nu au fost demontate. Tot în această zonă a fost remarcată o râşniţă de dimensiuni mari (61 cm lungime şi 28 cm lăţime) puternic arsă.
Aşa cum am mai spus cercetările din campania 2004 s-au defăşurat cu dificultate din cauza timpului nefavorabil care ne-a împiedecat să atingem scopurile propuse. Cu toate condiţiile nefavorabile am reuşit să obţinem unele informaţii cu privire la modul în care au fost construite locuinţele din etapa Cucuteni A1 şi am obţinut rezultate mai modeste în ceea ce priveşte construcţiile din etapa Cucuteni B1.
Adresăm şi pe această cale mulţumirile noastre Fundaţiei "Cucuteni pentru Mileniul III" şi Preşedintelui fundaţiei Dr. Romeo Dumitrescu pentru finanţare şi pentru ajutorul material şi moral pe care ni le-au acordat pentru efectuarea cercetărilor din campania anului 2004. [D. Garvăn, C. Preoteasa, M. Gheorghe, D. Monah]
Note:
1.
1 D. Monah et al., Poduri, com. Poduri, jud. Bacău. Punct: Dealul Ghindaru, în CCA 2004, p. 242-244.
2 Pentru detalii privind L75 şi săpăturile din caseta B vezi D. Monah et al., în CCA 2001, p. 190-197; idem, CCA 2002, p. 243; idem, CCA 2003, p. 244.
3 Vezi C. Bem, D. Monah, în CCA 2002, p.243.