Poduri | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Ghindaru | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 24640.01 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Poduri
Localitate:
Poduri
Punct:
Dealul Ghindaru
Localizare:
| 24640.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitroaia | Gheorghe | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Nicola | Dorin Ciprian | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Garvăn | Daniel | participant | Fundaţia "Cucuteni pentru Mileniul III", Bucureşti |
| Monah | Dan | responsabil | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Monah | Felicia | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Popovici | Dragomir Nicolae | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bem | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Cotiugă | Vasile | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Lupaşcu | Gheorghe | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Grigore | Sergiu | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
În vara anului 2002 săpăturile arheologice s-au desfăşurat în condiţii dificile din cauza timpului nefavorabil, ploi repetate şi îndelungate. Săpăturile au fost efectuate în sectoarele Cas A şi Cas B cu intenţia de a continua cercetarea L 73b şi a L 75. În plus ne-am propus să degajăm vestigiile locuirii Cucuteni A1 din jumătatea sudică a casetei A. În cursul campaniei echipa de arheologi a beneficiat de ajutorul echipei de cercetări interdisciplinare care a participat la colectarea materialelor osteologice şi a macroresturilor vegetale. La săpături a participat Constantin Haită care şi-a continuat observaţiile microstratigrafice. Din cauza ploilor nu au putut fi continuate săpăturile în zona "Casa Piticilor" şi nu au fost continuate experimentele începute în campania 2000.
În timpul campaniei, dl. ing. Vladimir Ştefănescu din Moineşti ne-a semnalat existenţa unei depuneri arheologice în zona numită Slatina Veche din cătunul Pădureni, sat Cucuieţi, com. Solonţ, jud. Bacău. A fost trimisă, în ziua de 29 august, o echipă de arheologi formată din Elena-Roxana Munteanu, Constantin Preoteasa şi Dorin Nicola care a verificat informaţiile primite. S-a confirmat existenţa unei slatine amenajate care este utilizată şi în prezent. Amenajarea de lemn este de formă pătrată, pereţii fiind protejaţi cu împletituri de nuiele. În apropierea izvorului sărat se află materiale arheologice, în special fragmente ceramice. Au fost remarcate fragmente ceramice preistorice dar şi din Hallstatt şi probabil La Tene. S-au obţinut şi unele informaţii etno-arheologice cu privire la exploatarea slatinii. În perioada de după al doilea război mondial sarea din apa slatinii era recristalizată, prin fierbere, în vase de metal, fiind transportată de comercianţii ambulanţi (găzari) spre zonele de câmpie unde era vândută sau schimbată pe produse alimentare. Pentru campania 2003 intenţionăm să planificăm un sondaj în noua staţiune descoperită.
Săpăturile din anul 2002 din tell-ul Poduri-Dealul Ghindaru au fost finanţate de către Fundaţia "Mileniului III-Cucuteni din Bucureşti. Întregul colectiv exprimă faţă de dr. Romeo Dumitrescu şi Fundaţia "Mileniului III - Cucuteni" întrega sa gratitudine.
Săpăturile din Caseta A:
Aşa cum am arătat în raportul1 asupra campaniei 2001, în partea de nord a casetei săpăturile au ajuns în nivelul Cucuteni A1, fiind cercetate vestigiile locuinţelor 73a şi parţial 73b. În jumătatea sudică a casetei, după demontarea resturilor locuinţei 74, trebuiau să fie cercetate depunerile corespunzând locuirii Cucuteni A2. Pentru campania 2002 ne-am propus demontarea resturilor locuinţelor 73b, 73c şi 73d, precum şi degajarea vestigiilor construcţiilor suprapuse, în jumătatea sudică a casetei, de depunerile Cucuteni A2. Obiectivele propuse au fost realizate doar parţial, deoarece timpul nefavorabil ne-a diminuat ritmul de lucru.
Locuinţa 73b. În campania 2002 a fost continuată degajarea platformei L 73b de dărâmăturile din pereţii construcţiei. După această operaţiune, în timpul căreia nu a fost descoperite decât puţine materiale arheologice, s-a procedat la demontarea platformei. În caroul F6, la -3,75 m, între lutuielile platformei au fost găsite două răzuitoare pe lamă de silex balcanic. Cele două piese erau dispuse în sens opus una faţă de alta, la o distanţă de 10 cm. Prezenţa lor a fost interpretată ca o depunere rituală aflată în legătură cu fundarea locuinţei. Amintim că în campania 2000 am întâlnit o situaţie asemănătoare în L 74 unde între lutuielile platformei a fost descoperit un topor orientat E - V, depus ritual2. Pe latura sudică a locuinţei, pe linia mediană, între straturile de chirpic ale platformei a fost găsit un vas in situ modelat din pastă cu impurităţi şi ars slab neoxidant. Vasul era decorat cu incizii, în stil precucutenian.
La demontarea platformei, în special în jumătatea estică a construcţiei, au fost puse în evidenţă amprente de bârne. În unele amprente se păstrau resturi de lemn carbonizat din care au fost recoltate eşantioane atât pentru datări radiocarbon cât şi pentru determinarea speciilor de arbori folosiţi la construcţie. Amprentele erau orientate N - S, perpendicular pe axul lung al locuinţei. Orientarea construcţiei era, în linii mari, pe direcţia E - V. Sub platformă, şi sub amprentele de bârne, au fost observate lentile de nivelare cu siltit care avea culoarea galben-ocru. Atât în nivelări cât şi în stratul de culoare brun-verzui pe care era depus siltitul nu au fost găsite piese de inventar. În cursul săpăturii au fost evidenţiate mai multe gropi, provenind de la stâlpi, care străpungeau atât platforma cât şi nivelarea. Unele gropi de stâlpi aveau un diametru destul de mare, până la 30 cm. În câteva cazuri au fost descopertite, în gropi, resturi de cărbune care după fibra lemnului semnalau clar că provin de la stâlpi aflaţi în poziţie verticală. În groapa de stâlp notată cu sigla C3/2002 a fost găsit un depozit format din opt lame de silex ce par a fi desprinse de pe acelaşi nucleu. Lamele sunt de dimensiuni diferite şi nu au urme de folosire. Depozitul se afla pe fundul gropii, piesele de silex fiind grupate şi suprapuse. Poziţia în care au fost găsite lamele pare să ne indice păstrarea lor într-o pungă de piele sau dintr-o ţesătură care a fost depusă în groapa de stâlp. Singura explicaţie pe care o găsim este o depunere aflată în legătură cu un rit de fundare a construcţiei.
Locuinţa nr. 73b era de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de aproximativ 11 x 5 m şi o suprafaţa de circa 55 m2. Deşi braconajele au afectat destul de mult construcţia şi, probabil, au fost luate mai multe vase, inventarul recuperat de noi ne permite s-o încadrăm în etapa Cucuteni A1. [C. Preoteasa, C. Bem, D. Garvăn, E.-R. Munteanu, D.-C. Nicola, D. Monah]
Săpăturile din caseta B:
Locuinţa nr. 75. În campania 2002 au fost continuate investigaţiile începute în anul 2000 în caseta B. Această suprafaţă a fost deschisă, în special, pentru degajarea vestigiilor locuinţei nr. 75 cercetată în campaniile trecute. Amintim faptul că această construcţie a fost atribuită, pe baza materialului ceramic recoltat, fazei Cucuteni A-B3. În cursul săpăturilor în sectorul de sud-vest al construcţiei a fost descoperit un complex compus din 21 de vase. Sub vasele cu numerele 2 şi 5 au fost descoperite două vase de dimensiuni mici. Toate vasele din complexul menţionat sunt arse secundar ceea ce a produs deformări şi corodarea, în unele cazuri, a picturii. Menţionăm faptul că nu toate vasele au fost pictate, dar cele care mai păstrează urme de pictură pot fi atribuite stilului ?. Unul dintre vase (nr. 16) aparţine speciei ceramice Cucuteni C, fiind decorat cu şnur pe buză. În acest vas se afla un alt vas mai mic (nr. 17). Vasele din complexul menţionat par să se fi aflat în spaţiul dintre două vetre. Una din vetre a fost destul de bine observată, în timp ce a doua, datorită distrugerilor practicate de braconieri, a fost identificată doar după plăcuţele grupate într-o zonă şi după un probabil fragment de gardină. Ţinând cont că în campania 2000 în partea de est a construcţiei au fost găsite vase pictate în stilurile specifice etapei Cucuteni A-B credem că putem data locuinţa în etapa Cucuteni B1. [Cătălin Bem, Dan Monah]
Rezumat:
Au fost efectuate săpături în 2 casete, unde au fost găsite mai multe gropi de stâlp, un depozit format din opt lame de silex ce par a fi desprinse de pe acelaşi nucleu şi un complex compus din 21 de vase.