Poduri | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Ghindaru | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Studiu sedimentologic
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 24640.01 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Poduri
Localitate:
Poduri
Punct:
Dealul Ghindaru
Localizare:
| 24640.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitroaia | Gheorghe | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Monah | Dan | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Monah | Felicia | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bem | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moise | Dragoş | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Sorloaica | Nicoleta | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Cotiugă | Vasile | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Lupaşcu | Gheorghe | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
Raport:
În campania de cercetări arheologice din anul 2000, studiul sedimentologic a avut în vedere următoarea problematică:
- identificarea tipurilor de unităţi sedimentare care alcătuiesc depunerile arheologice şi corelarea acestor date cu informaţiile de ordin geologic privitoare la ariile sursă ale diferitelor tipuri de sedimente;
- analiza succesiunilor sedimentare corespunzătoare locuinţelor, vetrelor şi altor structuri arheologice, în scopul analizei modului de amenajare şi utilizare a acestor structuri;
- studiul acumulărilor de origine antropică, ce reflectă activităţile umane care le-au produs.
Din fiecare dintre situaţiile observate au fost prelevate eşantioane micromorfologice, în scopul detalierii observaţiilor sedimentologice la nivel microscopic.
Observaţiile asupra succesiunilor sedimentare au fost efectuate atât pe profilul magistral, cât şi în suprafaţa cercetată arheologic. Pe profilul magistral au fost observate niveluri sedimentare cu grosime foarte variabilă, între 1 şi 30 cm.
În extremitatea nordică a profilului magistral (carourile 1 şi 2) a fost observată o succesiune de niveluri siltice, de culoare galben verzui, fără constituenţi antropici, ce a fost atribuită unei locuinţe din chirpic. Această structură este limitată în caroul 3 de o alternanţă constituită din niveluri siltice cenuşiu gălbui, fără constituenţi antropici, ce pot corespunde unor amenajări exterioare, şi niveluri de locuire exterioară, ce includ frecvenţi constituenţi antropici fini, cum sunt fragmente de cărbune, chirpic şi ceramică. Această zonă de locuire exterioară este suprapusă în caroul 4 de o succesiune de niveluri fine cu cenuşă, cărbune, fragmente ceramice, oase de mamifere şi lentile de lut, ce a fost atribuită unei zone de deşeuri menajere.
În baza nivelului de locuire Cucuteni A2 observat pe profilul magistral, a fost observat un strat brun închis, argilos, cu structura agregată datorată bioturbaţiei de către fauna slab exprimată şi fragmente centimetrice de chirpic ars cu distribuţie uniformă. Acest nivel a fost observat şi în suprafaţa cercetată, în baza nivelului Cucuteni A1; a fost interpretat ca un nivel de abandon temporar al aşezării şi marchează, în fapt, nivelul cronologic corespunzător limitei Precucuteni - Cucuteni, caracterizând, din punct de vedere al condiţiilor de paleomediu, un moment de creştere semnificativă a nivelului hidrostatic, respectiv a umidităţii.
Una dintre cele mai interesante situaţii studiate în campania 2000 în suprafaţa cercetată este reprezentată de locuinţa 74. Această locuinţă, cercetată din punct de vedere sedimentologic pe profilul stratigrafic al unei secţiuni stratigrafice, prezintă două camere amenajate prin podele şi lutuieli fine din chirpic, şi este slab transformată prin incendiere. În baza acestei locuinţe a fost observat un nivel siltic galben verzui, cu amprente şi concreţiuni carbonatice, ce se observă de o parte şi de alta a unui perete interior, realizat din chirpic. Un fapt foarte interesant este evidenţa faptului că cele două camere ale locuinţei sunt amenajate în mod diferit. După o primă fază de utilizare a locuinţei, în care ambele camere sunt amenajate prin podele şi lutuieli fine, în camera de V se menţine acest mod de amenajare, în timp ce în camera estică se observă două niveluri granulare cu fragmente de chirpic nears, depuse, probabil, în scopul unei mai bune izolări faţă de infiltraţiile de apă din exterior. În partea sa superioară, succesiunea corespunzătoare locuinţei prezintă acelaşi tip de amenajare în ambele camere, reprezentată prin lutuieli siltice fine. În fiecare din cele două camere ale locuinţei a fost realizată o eşantionare micromorfologică sistematică, ce va permite detalierea studiului asupra modului de amenajare şi utilizare a acestei locuinţe.