Plosca | Comuna: Bistreţ | Judeţ: Dolj | Punct: Cabana de metal | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bâsceanu | Marius Vintilă | participant | Instiuție Nedefinită |
| Popescu | Daniel | participant | Instiuție Nedefinită |
| Popescu | Irina-Maria | participant | Instiuție Nedefinită |
| Constantinescu | Mihai | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Motzoi-Chicideanu | Ion | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ridiche | Florin | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
| Chicideanu | Monica | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Cristea | Bogdan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Cimitirul din epoca bronzului, cultura Gârla Mare, din punctul Cabana de metal, situat pe malul de S al Lacului Bistreţ - Bazinul 1 - pe raza localităţii Plosca, comuna Bistreţ, judeţul Dolj, cercetat continuu din anul 1999. În campaniile 1999-2002 au fost descoperite 56 morminte (unele duble, numărul total de înmormântări fiind de 62)1
Un obiectiv secundar l-a constituit şi locuirea Latene, care suprapune cimitirul din epoca bronzului.
În cadrul campaniei 2004 s-a suspendat cercetarea în aşezarea din bronzul timpuriu situată la cca. 150 E de cimitirul Gârla Mare – sectorul Cabana de metal 2 -, datorită, pe de-o parte nivelului crescut al apei, iar pe de altă parte colectivului de cercetare redus
Săpătură de salvare exhaustivă, în vederea salvării obiectivului afectat de eroziunea datorată apei din lacul Bistreţ. Cercetările din 2004 le-au continuat pe cele din anii 1999-2003.
Finanţarea: IAB cu fonduri (40.000.000 lei) puse la dispoziţie de MCC şi M Olteniei cu fonduri puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Dolj.
În cursul anului care a trecut apa lacului Bistreţ, a ros în continuare din malul de S în zona obiectivului arheologic, astfel că în sectorul de V malul se găseşte la cca. 15 m mai spre S faţă de limita din 1999.
Subliniez faptul că Ferma Piscicolă Dunăreni din Cârna intenţionează să menţină un nivel ridicat al apei din bazinul 1 al lacului Bistreţ, fapt care va contribui la continua erodare a malului de S şi, prin aceasta, la distrugerea obiectivului în cursul lunilor de iarnă.
Identificarea, în cursul campaniei precedente, în zona de SV a cimitirului a unui grup consistent de morminte a determinat deschiderea unor suprafeţe de cercetare pentru investigarea acestei zone. Astfel au fost deschise suprafeţele S.III-J, cu dimensiunile de 21 x 3,2 m, orientată E-V, paralelă cu secţiunea S.II-J din 2003. Au mai fost deschise apoi suprafeţele S.II-K şI S.I-L, ambele cu dimensiunile de 8,5 x 3,5 m, paralele şI dispuse pe axa N-S, perpendiculare pe secţiunea S.I-K/2002. A rezultat astfel o suprafaţă de cercetare de 126,7 m2. Pentru întocmirea planului general s-a fixat în teren o coloană de jaloane care a fost utilizată ca axă de triangulaţie. Axa de triangulaţie, plasată pe marginea de S a secţiunii S.III-J a fost orientată E-V. Pe baza axei de triangulaţie a fost redactat un plan general al săpăturilor din 2004, care a fost, ulterior, racordat pe calculator la planul general al săpăturilor arheologice de la Plosca, punctul Cabana de metal.
Din punct de vedere stratigrafic situaţia este următoarea: imediat sub vegetalul actual se întinde un strat gros în medie de 0,4 m de sol negru, nisipos dar compact, cu material arheologic amestecat – cioburi Latene, Basarabi, Gârla Mare, oase de animal, chirpic -, sub el se întinde un strat de sol cenuşiu, gros în medie de 0,2 m, urmat apoi de un strat de nisip galben, steril arheologic. În urma lucrărilor din anii 1968-1971 pentru ridicarea digului situat pe malul de S al lacului Bistreţ, terenul a fost răzuit, mai ales către capetele de E ale secţiunilor, uneori chiar până la nisipul galben, ceea ce explică adâncimea mică la care au fost descoperite unele dintre morminte. Aceleaşi lucrări au dus şi la distrugerea aproape completă a depunerilor anterioare cimitirului Gârla Mare, astfel că din locuirile Latene şi Basarabi nu s-au mai păstrat decât câteva gropi. În cursul săpăturii din 2004, la fel ca şi în campaniile anterioare, s-a observat că partea superioară a mormintelor apărea de fiecare dată la baza depunerii cenuşii, acesta fiind foarte probabil depunerea din care au fost săpate gropile funerare.
Locuirea Basarabi este reprezentată în cele trei suprafeţe cercetate prin cioburi răspândite, câteva bucăţi de chirpic şi rare oase de animale. Nu a fost identificat nici un complex clar al acestei locuiri şi nici o depunere arheologică distinctă.
Complexele funerare Gârla Mare
M. 76 – situat chiar pe malul lacului, pe un fost martor al săpăturii din 2001, a apărut la -0,04 m de la nivelul actual de săpare, de fapt chiar sub iarbă. Adâncimea redusă la care a fost găsit mormântul se explică prin "împrumutul" de pământ efectuat în anii 1968-1971 pentru construirea digului. Mormântul a fost "tăiat" de ruptura malului. S-a redactat un desen de profil şi s-a făcut un diapozitiv. Mormântul este constituit dintr-un vas cu funcţia de urnă, acoperit cu un castron aşezat, iniţial cu gura în jos, sub care se mai găseau fragmente de la un alt castron. Sub urmărul urnei se mai găsea o ceaşcă cu o toartă.
M. 77 – descoperit la -0,2 m de la nivelul actual de săpare, deranjat la partea superioară. Groapa nu a putut fi surprinsă nici pe plan şi nici în profil. Mormântul era constituit dintr-o strachină-capac, spartă din vechime, aşezată cu gura în sus, o amforă etajată cu funcţia de urnă, o ceaşcă cu o toartă, aşezată sub nivelul pântecului urnei, la partea de S a acesteia, o pixidă situată către NV şi încă o ceaşcă aşezată lângă urnă către NNE. După dimensiunile oaselor calcinate din urnă, mormântul a aprţinut unui adult.
M. 78 - descoperit la -0,08-0,09 m, de la nivelul actual de săpare, nederanjat deşi se afla imediat sub stratul vegetal actual, foarte aproape de suprafaţă. Groapa mormântului nu a putut fi surprinsă nici pe plan şi nici pe profil. Mormântul era constituit dintr-o amforă cu patru torţi, cu funcţie de urnă, acoperită cu un castron aşezat cu gura în jos, sub care se găsea un alt castron în aceiaşi poziţie, o cană cu o toartă aşezată, sub cele două capace, în gura urnei. În această cană s-a găsit o ceaşcă cu o toartă. În interiorul acestei ceşti s-au găsit câteva oase şi un molar calcinate. La cca. 0,1 m S de urnă şi la cca. 0,1 m mai jos de gura ei, se găsea un ciob de la un vas cu pereţii foarte groşi, iar alte câteva cioburi au fost descoperite la 0,05 m sub fundul vasului urnă. La demontare s-a observat că la partea superioară a oaselor calcinate se găseau fragmente de calotă craniană, iar dedesubtul lor oase lungi. Printre oasele calcinate s-a găsit un inel de buclă din bronz, trecut prin foc. După cantitatea şi dimensiunile oaselor calcinate mormântul a aparţinut unui copil.
M. 79 - a fost descoperit la -0,1 m de la nivelul actual de călcare, fiind grav distrus de lucrările din 1968-1971. Către S, întregul complex funerar suprapune Cpl. 31. Conturul gropii nu a fost surprins nici pe plan nici în secţiune.
După curăţare s-a observat vasul cu funcţia de urnă, răsturnat pe o parte şi spart pe loc, oasele calcinate fiind vizibile. Către NV, chiar peste marginea urnei se găsesc sparte pe loc două ceşti, iar şi mai spre NV se află o ceaşcă spartă pe loc şi în al cărei interior se găsesc oase calcinate, mărunte, motiv pentru care a căpătat sigla M.60b. Sub această ceaşcă se găseşte un humerus de animal, fragmente de la o scapula şi două coaste toate de animal. Trebuie subliniat că oasele de animal se găsesc peste resturile M. 60a. La curăţat s-a observat că vasul care a servit drept urnă este un castron de formă ovală cu pereţii drepţi care a avut drept capac un castron plat – tavă - de formă ovală. Între oase s-au găsit o pixidă şi o ceaşcă.
Judecând dupa dimensiunile şi cantitatea oaselor M. 60a a aparţinut unui adult, iar M.60b unui copil.
M. 80 – a fost descoperit la –0,1 m de la nivelul actual de călcare. Groapa nu a putut fi observată nici pe plan şi nici în profil. Mormântul se găsea parţial sub martorul dintre S. I-J şi S.II-J. Este constituit dintr-un castron cu funcţie de capac, spart din vechime cu cioburile căzute în gura urnei nu i se mai poate preciza poziţia. În gura urnei s-au găsit cioburi de la castronul – capac şi de la o ceaşcă sau kantharos mai mic, precum şi un fund de la un vas cu pereţii groşi. Urna este o amforă cu patru torţi, sub fundul ei găsindu-se un ciob. Printre oasele calcinate s-a găsit un ac din os.
La partea superioară a grămezii de oase calcinate se găseau fragmente de calotă craniană. După cantitatea oaselor mormântul a fost de adult.
M. 81 – a fost descoperit la -0,1 m de la nivelul actual de săpare. Nici în acest caz groapa funerară nu a putut fi surprinsă. Este constituit dintr-o amforă etajată cu patru torţi, nedecorată, care a servit drept urnă. În interiorul urnei a fost găsit un castron spart din vechime şi cu urme de ardere secundară.
La partea superioară a grămezii de oase calcinate se găseau fragmente de calotă craniană şi oase lungi. Oasele calcinate ocupau aproape întreg interiorul urnei, până la gât, după dimensiuni fiind vorba de un mormânt de adult.
M. 82 – a apărut la – 0,34 m de la nivelul actual de săpare. Conturul gropii nu a putut fi observat nici pe plan şi nici pe profil. Este constituit dintr-un vas- urnă şi castron care a servit drept capac, aşezat cu gura în jos, în momentul descoperirii fiind spart pe loc. Vasul care a folosit ca urnă este o amforă simplă. Către SE de urnă şi pe umărul acesteia se găsea o ceaşcă culcată pe o parte. În gura urnei se mai găsea un vas tronconic aşezat cu gura în sus.
La demontare s-a observat că deasupra oaselor arse, care ocupau cca. 3 din urnă, se găseau fragmente de calotă craniană şi de oase lungi. După dimensiunile şi cantitatea oaselor calcinate este posibil să fie vorba de un adult. Printre oasele calcinate s-au găsit câteva oase trecute prin foc ce par a fi de animal.
M. 83 – a fost descoperit la la –0,96 m de la de la nivelul actual de săpare. Conturul gropii nu a putut fi observat nici pe plan şi nici pe profil. Este constituit dintr-un vas - urnă, un castron care a servit drept capac, găsit spart în gura urnei şi o ceaşcă aflată în interioul urnei peste oasele calcinate. Printre oasele calcinate s-au găsit un fragment de inel de buclă şi alte două spirale, toate din metal. După dimensiunile şi cantitatea oaselor calcinate este posibil să fie vorba de un juvens.
Ca de obicei, colectivul şantierului a făcut cercetări de suprafaţă şi verificări ale obiectivelor arheologice din zona imediat învecinată lacului Bistreţ. Nivelul foarte ridicat al apei din acest an, a împiedicat o cercetare satisfăcatoare a plajelor lacului. Cu toate acestea au fost adunate o serie de materiale din punctele Ferma 2, Botu puriceanului şi Prundu Măgarilor-Rampa boţogului. Cu aceeaşi ocazie s-a constatat că apa lacului a indundat complet zona aşezării de pe malul de S a Bazinului 4 (fosta baltă Nasta), punctul La butoi, o cercetare viitoare a acestui obiectiv fiind imposibilă. Eroziunea continuă a malului a dus de asemeni şi la distrugerea aproape în totalitate a aşezării Coţofeni din punctul Botu puriceanului.
În urma cercetărilor arheologice din anii 1999-2004 în punctul Cabana de metal, s-a descoperit un cimitir de incineraţie aparţinând culturii Gârla Mare cu 75 de morminte, corespunzând la 83 de înmormântări propriu-zise. Cu o medie de 4 vase/mormânt cercetările din punctul Cabana de metal au oferit o solidă bază documentară, care adăugată la datele oferite de cimitirul similar din punctul Ostrovogania-Malu mare, cu 70 de morminte, cercetat între 1985-1993, de aşezarea din punctul Prundu Măgarilor-Rampa boţogului cercetată între 1993-1996 şi de cele din anii 1955-1956 oferite de cimitirul din punctul Grindu Tomii, fac din zona lacului Bistreţ cea mai importantă bază pentru cunoaşterea fenomenului Gârla Mare. Din aceste motive reluarea săpăturilor până la epuizarea necropolei este cu totul necesară.
În cursul cercetărilor a fost întocmit un plan general al săpăturii la scara 1/50, care a fost ulterior racordat la planul general al săpăturilor din punctul Cabana de metal. Pentru fiecare mormânt a fost redactat câte un plan la scara 1/5, iar la cele mai multe şi câte un profil la aceiaşi scară. Complexele au fost înregistrate pe planuri şi profile la scara 1/10, iar pentru o porţiune a martorului dintre S.J-I şi J-II s-a desenat un profil pentru înregistrarea complexelor 33-35. Toată documentaţia grafică este în curs de prelucrare digitală. Observaţiile făcute în timpul săpăturilor au fost consemnate în jurnalul de şantier.
Documentaţia grafică a fost completată cu documentaţie foto (diapozitive color) făcută cu mijloace proprii.
Tot materialul arheologic a fost spălat, ambalat şi etichetat în timpul cercetării. După încheierea campaniei materialul a fost transportat la Bucureşti, la IAB. Materialul osteologic, ambalat şi spălat preliminar pe şantier, a fost transportat la CCA Bucureşti.[I. Motzoi-Chicideanu, M. Şandor-Chicideanu]