Plosca | Comuna: Bistreţ | Judeţ: Dolj | Punct: Cabana de metal | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 70931.02 |
Județ:
Dolj
Unitate administrativă:
Bistreţ
Localitate:
Plosca
Punct:
Cabana de metal
Localizare:
| 70931.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Chicideanu | Monica | participant | Instiuție Nedefinită |
| Motzoi-Chicideanu | Ion | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ridiche | Florin | participant | Instiuție Nedefinită |
Raport:
Cercetările arheologice din anul 1999 au fost finanţate de către Institutul de Arheologie Vasile Pârvan şi Muzeul Olteniei din Craiova. Săpăturile au fost efectuate de către un colectiv alcătuit din absolvenţi şi studenţi ai Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti.
Între 5 August şi 4 Septembrie 1999, prin săpături de salvare, s-a cercetat un cimitir de incineraţie din epoca bronzului, cultura Gârla Mare, aflat în raza localităţii, în punctul "Cabana de metal", pe malul de sud al lacului Bistreţ. Necropola, situată chiar pe marginea lacului, a fost afectată de-a lungul timpului de apă, care a dus la prăbuşirea malului şi, prin aceasta, la distrugerea unor morminte. Între 1968-1971, cu ocazia lucrărilor de amenajare a lacului, terenul a fost răzuit pentru împrumut de pământ necesar ridicării unui dig, ceea ce a dus la distrugerea altor complexe arheologice. În anii 1991 şi 1996, în urma unor cercetări de suprafaţă fuseseră salvate inventarele a două morminte de incineraţie descoperite în malul prăbuşit. În campania din 1999 au fost deschise 6 secţiuni, paralele între ele şi perpendiculare pe malul lacului, rezultând o suprafaţă de cercetare totală de circa 175 mp. Sub un strat de pământ negru-cenuşiu, cu material amestecat, Latene, Basarabi, hallstattian timpuriu, Gârla Mare şi, cu totul sporadic, Coţofeni, se găseşte un sol nisipos, cafeniu-gălbui, în care au fost descoperite mormintele. Prin cercetarea din acest an au mai fost descoperite încă 32 de morminte de incineraţie, rezultând un total de 35 complexe funerare aparţinând culturii Gârla Mare. Câteva dintre morminte erau duble, iar un altul (M. 16) cvadruplu, numărul total al înmormântărilor fiind de 41, cimitirul nefiind epuizat încă. Unele dintre morminte, cele situate chiar lângă mal, sau cele din partea vestică a suprafeţelor de cercetare, unde terenul a fost drastic răzuit în 1968-1971, au fost parţial deranjate, de eroziunea naturală sau de utilaje. Toate mormintele erau de incineraţie în urnă, obicei funerar caracteristic culturii Gârla Mare. În general structura mormintelor este cea obişnuită, adică un vas cu funcţia de urnă, acoperit cu un altul drept capac şi având alături sau şi în interior, unul sau mai multe vase adiacente. Drept urne au fost folosite cel mai des amforele, simple sau etajate, apoi vasele de tip kantharos, mai rar ceşti şi, într-un singur caz, o jumătate de Zwillingsgefäß (aşa numitul "vas solniţă"). Pentru capace în mod obişnuit au fost folosite străchinile, mai rar ceşti sau alte vase. Vasele adiacente erau reprezentate prin ceştile tipice culturii Gârla Mare, pixide cu sau fără capace, kantharoi. La câteva morminte au fost descoperite şi figurine antropomorfe, în cazul M. 31 (dublu), fiind vorba de trei exemplare, din care unul, spart, avea partea inferioară la una dintre înmormântări, iar cealaltă la a doua. La trei dintre morminte s-au găsit şi fragmente de piese de port din bronz (buton, inel de buclă, saltaleone), trecute prin foc. Inventarele sunt relativ bogate, cu o medie de 4-5 vase la un mormânt. Spre deosebire de alte situaţii, în cimitirul de la Plosca sunt numeroase vasele miniaturale, care repetă la scară redusă principalele forme ale repertoriului ceramic al culturii. La o primă examinare, după formele ceramice şi după decor, mormintele de la Plosca-Cabana de metal, se pot încadra într-o etapă de mijloc a culturii Gârla Mare, parţial contemporane cu cimitirul de la Cârna-Ostrovogania, cercetat în anii 1985-1993 şi cu cel dela Cârna-Grindu Tomii, cercetat în anii 1942, 1955-1956.
Necropola din punctul "Cabana de metal" se află, în linie dreaptă, la circa 2.7 km vest de cea de la Ostrovogania şi la circa 5.5 km vest de cea binecunoscută de pe Grindu Tomii. În anii 1994-1996, tot pe malul de sud, în chiar dreptul cimitirului de pe insula Ostrovogania, a mai fost cercetată sistematic şi o aşezare a culturii Gârla Mare. Prin cercetări de suprafaţă, în jurul lacului Bistreţ au mai fost identificate, în anii 1983-1999, alte puncte cu material Gârla Mare. Se conturează astfel, în zona complexului de lacuri Bistreţ, cel mai important complex de locuire Gârla Mare cunoscut până acum. Importanţa acestui complex este sporită şi prin numeroasele vestigii descoperite în aceiaşi zonă unele deja cercetate, aparţinând grupului Bistreţ-Işalniţa sau grupului hallstattian timpuriu Vârtop prin care se poate pune în evidenţă procesul transformărilor culturale din bronzul mijlociu şi până la începutul epocii fierului.