Pietrele | Comuna: Băneasa | Judeţ: Giurgiu | Punct: Gorgana | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Kelder | Jorrit | participant | Instiuție Nedefinită |
| Song | Jasmin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Benecke | Norbert | participant | Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany |
| Hansen | Svend | participant | Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany |
| Reingruber | Agathe | participant | Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany |
| Ullrich | Michael | participant | Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany |
| Dragoman | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Georgescu | Cristina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vulpe | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Tănăsescu | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
| Oanţă-Marghitu | Sorin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Gatsov | Ivan | participant | Nov Bîlgarski Universitet, Sofia; Bulgaria |
| Becker | Nico | participant | Ruhr-Universität Bochum, Germany |
| Klimscha | Florian | participant | Ruhr-Universität Bochum, Germany |
| Koprivc | Ute | participant | Ruhr-Universität Bochum, Germany |
| Schnier | Shirin | participant | Ruhr-Universität Bochum, Germany |
| Song | Baoquan | participant | Ruhr-Universität Bochum, Germany |
| Vachta | Tilmann | participant | Ruhr-Universität Bochum, Germany |
Raport:
Săpăturile arheologice din tell-ul eneolitic din punctul Gorgana de la Pietrele, reluate în 2004 după o întrerupere de un an datorată lipsei finanţării, s-au desfăşurat în perioada 6 iulie - 2 septembrie. Campania din 2004 a avut drept obiective principale:
- continuarea săpăturilor în secţiunea B.
- înţelegerea contextului instalaţiilor cu pereţi de lut cercetate în 2002 şi a relaţiilor stratigrafice dintre acestea şi depunerile din capătul de V al secţiunii B. În acest scop secţiunea B a fost prelungită spre V cu 3 m având acum dimensiunile de 16 x 7 m.
- stabilirea unei "evoluţii" în timp a tell-ului. Pentru obţinerea unei coloane stratigrafice complete a tell-ului am profitat de existenţa în partea de SV a suprafeţei sitului a unei "depresiuni" (diferenţa de nivel dintre aceasta şi suprafaţa originală fiind de aproape 3 m) datorată intervenţiilor unor localnici. Era de presupus de asemenea că săpăturile lui Dumitru Berciu s-au desfăşurat în această zonă. Pentru delimitarea lor au fost efectuate 3 sondaje (E2, E3, E10), orientate E-V, cu dimensiunile de 7 x 2 m. În capătul de V al sondajului E3 am descoperit o mică zonă neafectată de săpăturile lui Berciu. Într-o depunere de pământ de culoare verzuie am găsit cioburi, 2 pietre de râşniţă, 1 frecător. Prin sondajul E10 am surprins limitele de S şi E a acestor săpături. În consecinţă a rămas o zonă restrânsă nederanjată de săpăturile lui Berciu, între limita de E a acestora şi o groapă de mari dimensiuni care a afectat partea de SE a tell-ului. În această zonă am deschis o nouă secţiune, F cu dimensiunile de 8 x 7 m, orientată N-S.
- prospecţiuni geomagnetice pe suprafaţa tell-ului şi în zona din jur cu scopul detectării necropolei aşezării şi a altor posibile structuri (vezi cazul tell-ului de la Podgorica: Bailey et al. 1998).
Secţiunea B
În 2002, în suprafaţa B, deschisă în partea de NV a tell-ului, am descoperit resturi de pereţi prăbuşiţi care aparţineau unei construcţii de mai mari dimensiuni (CCA 2002, Hansen et al. 2003, Hansen et al., sub tipar). Dărâmăturile acopereau 3 structuri cu pereţi subţiri din lut (P02B66, P02B79, P02B36), interpretate iniţial, din punct de vedere funcţional (în jurul lor găsindu-se mai multe râşniţe de piatră), drept instalaţii de procesat cereale. La S de acestea am găsit o altă structură, doar parţial conservată (P02B73). Dacă pentru structura B79 această interpretare poate fi acceptată, apelând şi la analogii cu instalaţii similare din alte aşezări - tell, pentru celelalte a trebuit să căutăm alte semnificaţii. Datorită structurii lor şi a analogiilor cu alte descoperiri, instalaţiile B66 şi B73 au fost interpretate vetre sau cuptoare. În partea de V a secţiunii, două şanţuri paralele (considerate de noi la vremea aceea ca fiind sondaje arheologice separate de un martor) întrerupeau relaţia stratigrafică dintre nivelul de construcţie al instalaţiilor şi o zonă cu fragmente de chirpici ars provenite probabil de la o altă construcţie.
Prin prelungirea cu 3 m a secţiunii B spre V a devenit evident faptul că avem de-a a face în această parte a tell-ului cu două "construcţii" (convenţional numite astfel pe baza prezenţei fragmentelor de chirpici ars provenite de la pereţi prăbuşiţi), separate de o zonă îngustă (cca. 2 m lăţime), orientată N-S, cu depuneri de cenuşă şi lentile de pământ verzui (P04B23), care conţineau cantităţi însemnate de cochilii de scoici şi oase de animale (complexe numite în literatura de specialitate "zone menajere"). Depunerile dintre cele două "construcţii" erau acoperite în partea de N de un strat de argilă de culoare verzuie cu multe oase şi pietre, gros de cca. 0,2 m (P04B66). Acesta era suprapus la rândul lui de o podină arsă (P04B28) şi de o aglomerare de chirpici ars (P04B30). Peste fragmentele de chirpici a fost depus un alt strat de lut verzui (P04B24), gros de cca. 0,1 m, cu foarte puţin material arheologic.
Această succesiune de depuneri cu cenuşă, lentile de pământ verzui şi concentrări de fragmente de chirpici ars se limitează strict la zona dintre cele două şanţuri paralele, considerate de noi în 2002 ca fiind "arheologice". În consecinţă, ţinând cont şi de faptul că până în momentul de faţă nu am surprins găuri de pari care ar putea sugera interpretarea "şanţurilor" ca fiind de fundaţie, presupunem că acestea au fost săpate tocmai pentru a demonta pereţii aparţinând a două construcţii corespunzătoare celor două "spaţii construite" din secţiunea B. De altfel, urmele pereţilor apar pe fundul acestor "şanţuri" (P04B50, în partea de E şi P04B64, la V) sub forma unui sol nisipos amestecat cu chirpici.
Secţiunea B a fost împărţită în două sectoare, în funcţie de prezenţa acestor două "spaţii construite", separate de depuneri cu cenuşă şi lentile de lut verzui (pe care le vom numi în continuare, în mod convenţional, "zonă menajeră").
Sectorul de est
Acestui sector îi aparţin instalaţiile cercetate în 2002. Un prim pas în continuarea săpăturilor arheologice în acest sector l-a constituit demontarea acestora. Luând în considerare o eventuală reconstituire, fragmentele de chirpici din pereţii demontaţi au fost numerotaţi şi notaţi pe plan.
Instalaţiile P02B66 şi P02B79 au fost construite pe un strat de lut de culoare verzuie cu pete gălbui (P04B61) ars la negru în partea superioară (P04B60). În această depunere am găsit cioburi, oase de animale, pietre, cochilii de scoici. De asemenea, pe un strat de lut verzui a fost construită şi instalaţia P02B73 aflată la S de celelalte instalaţii. La N de aceste structuri am continuat demontarea fragmentelor de chirpici ars (P04B31) provenite din pereţii construcţiei căreia îi aparţineau instalaţiile descrise mai sus. Bulgării de chirpici şi materialul arheologic (vase întregi, cioburi, oase de animale, pietre, cochilii de scoici, 1 piatră de râşniţă) descoperit printre şi sub aceştia suprapuneau o depunere argiloasă de culoare brună cu puţine cioburi (P04B37, P04B51). Pe o zonă restrânsă de lângă peretele de S al secţiunii şi la colţul de SE al acesteia am găsit concentrări de bulgări de chirpici şi pământ ars la roşu (P04B34, respectiv P04B35). Sub depunerea P04B35 continuă să apară fragmente de chirpici ars şi, printre ei, ceramică, oase de animale, cochilii de scoici, pietre.
Următoarea etapă a cercetării în acest sector a fost săparea depunerii de lut galben-verzui pe care au fost ridicate instalaţiile şi a stratului de pământ ars de sub bulgării de chirpici din pereţii construcţiei de mari dimensiuni. Aceste depuneri acopereau alte concentrări de fragmente de chirpici ars şi diferite structuri construite, în general, sub fostele instalaţii, descrise mai sus. De exemplu, sub peretele de N al instalaţiei P02B36 de la colţul de NE al secţiunii exista o vatră rectangulară (P04B39), posibil cu două etape de refacere (vatra va fi cercetată în campania următoare), ridicată pe un strat de lut de culoare gălbuie. Aceluiaşi "nivel" îi aparţine o concentrare de chirpici şi pământ ars aflată la SV de fosta instalaţie P02B66. Fragmentele de chirpici acopereau o groapă de mici dimensiuni. Printre bulgării de chirpici şi în groapă am găsit o fusaiolă, 24 de greutăţi de lut şi fragmente ceramice provenite de la un vas (P04B62).
Rezumând rezultatele cercetării de până acum din sectorul de E al secţiunii B putem spune că acesta corespunde unei "construcţii" de mari dimensiuni, săpătura acesteia oferindu-ne o imagine fragmentară, în primul rând datorită faptului că urmele distrugerii sale (dărâmătura, resturile de pereţi) au fost "manipulate" (demontarea pereţilor, "nivelare") într-un moment ulterior prăbuşirii. Singurele elemente care indică existenţa "construcţiei" sunt urmele unui perete pe fundul "şanţului" care o separă de "zona menajeră" de la V, fragmentele mari de chirpici provenite de la pereţii prăbuşiţi peste instalaţii şi elemente ale podelei (lut verzui sau galben) păstrate, mai ales, sub acestea. Deocamdată, am surprins doar câteva etape ale "biografiei" acestei construcţii. Prima etapă ar fi caracterizată de prezenţa unei vetre şi a unei gropi în care au fost depuse mai multe greutăţi de lut. Într-o a doua etapă, peste un strat de lut galben sau verde şi, într-un singur caz, direct peste vatra amintită mai sus, au fost construite o instalaţie de procesat cerealele, un cuptor, o vatră şi o altă structură (P02B36) a cărei semnificaţie rămâne incertă. După incendierea şi prăbuşirea pereţilor construcţiei, peste fragmentele de chirpici au fost depuse o cantitate însemnată de oase de animale şi două femure umane. Probabil ulterior a fost demontat peretele de V al construcţiei, urmele acestei acţiuni fiind şanţul care o separă de "zona menajeră".
Sectorul de vest
O altă "construcţie", cu propria sa "biografie", există în sectorul de V. Limita dintre aceasta şi "zona menajeră" este marcată, de asemenea, de un şanţ pe fundul căruia am găsit urmele unui perete.
O primă secvenţă (surprinsă la cca. 1 m de la suprafaţa tell-ului) a "biografiei" acestei "construcţii" este reprezentată de o zonă de pământ ars şi concentrări de chirpici (P04B43), mărginită la S de o succesiune de depuneri de lut brun-deschis amestecat cu verzui (P04B42) şi de lut de culoare cenuşie (P04B46) care acopereau în zona de lângă peretele de S al secţiunii, o aglomerare de chirpici ars. În partea de E, am găsit urma unui perete care aparţinea construcţiei, marcând limita dintre aceasta şi "zona menajeră". În interiorul construcţiei, în stratul de pământ ars şi printre fragmentele de chirpici, am găsit vase întregi, fragmente ceramice, 1 piesă de corn, 1 topor de silex, 1 piesă de cupru, perle de scoică şi os, oase de animale şi cochilii de scoici.
Un strat de pământ ars la negru (gros de cca. 0,8 m) separă pe verticală această secvenţă de următoarea. Acest strat era acoperit de o masă constituită din fragmente de chirpici friabil, concentrate în centrul suprafeţei şi spre N (P04B4). Fragmente ceramice, pietre, cochilii de scoici se aflau printre bulgării de chirpici şi sub aceştia. Uneori, materialul arheologic a fost descoperit peste chirpici aşa cum este cazul unui fund de vas. Prins în chirpici, un alt vas a fost găsit cu gura în jos. Depunerea P04B4 înconjura şi, parţial, acoperea mai multe concentrări de bulgări masivi de chirpici ars aflate pe laturile de N şi V ale sectorului. O asemenea aglomerare (P04B11) era constituită din 5 vase (dintre care 2 mai mici aflate sub celelalte mai mari), acoperite de bulgări mari de chirpici ars. Vasele au fost depuse direct pe stratul de pământ ars la negru sau, uneori, pe o lutuială subţire şi friabilă de culoare galbenă. Sub un vas au fost descoperite seminţe carbonizate de cereale. Într-un alt vas era depusă o dăltiţă de piatră iar sub el am găsit un os de animal. Într-o altă aglomerare (P04B12) erau depuse 3 vase şi 1 zornăitoare de lut în formă de broască ţestoasă. Un caz deosebit este contextul P04B18: peste o aglomerare de mai multe vase acoperite de fragmente mari de chirpici am descoperit o vatră răsturnată, spartă pe loc. Lângă acest complex şi, posibil, aflată în relaţie cu el, am găsit o altă aglomerare de bulgări mari de chirpici (P04B17). Un complex asemănător (P04B19) se afla în capătul de V al sectorului.
În următoarea etapă, ulterioară prăbuşirii "construcţiei", în masa de fragmente de chirpici ars din pereţi (P04B4) au fost depuse 6 piese de silex (5 lame mici şi un răzuitor) care formau un mic "depozit". Lângă acest "depozit" a fost depusă un fragment de figurină antropomorfă cu vas pe cap. De asemenea, peste fragmentele de chirpici ars provenite din pereţii prăbuşiţi, în partea de N, a fost depus un strat de lut verzui compact (P04B3) gros de 0,1-0,15 m, în care am găsit cioburi (spre deosebire de contextele descrise anterior, fără urme de ardere secundară), piese de silex (1 topor, 1 lamă găsită în poziţie verticală în acest strat), câteva fragmente mici de lipitură de vatră, fragmente de gresie degradată, oase de animale, cochilii de scoici. O depunere asemănătoare dar mai subţire (P04B14) apare şi în partea de S a sectorului, imediat sub solul vegetal. Şi în această zonă, depunerea de lut verzui acoperă stratul de bulgări de chirpici friabil, cu cioburi (P04B15), asemănător cu P04B4.
Ţinând cont, pe de o parte, de faptul că am găsit in situ prea puţine urme de pereţi şi, pe de alta, de lipsa instalaţiilor (singura vatră găsită era spartă peste bulgării de chirpici ai contextului P04B18), interpretarea acestui context arheologic drept "locuinţă" ar fi o simplificare. Singurele elemente care sugerează existenţa unei "construcţii" sunt: prezenţa in situ a unor fragmente de podină din lutuială de culoare gălbuie, păstrate în special sub fundul vaselor din concentrările amintite mai sus; existenţa urmelor unui perete pe fundul şanţului care separă la E acest spaţiu de "zona menajeră"; însăşi prezenţa fragmentelor de chirpici şi arderea lor in situ indicată de existenţa pământului ars de sub ele; dispunerea "liniară" a aglomerărilor de bulgări mari de chirpici care acoperă vase întregi ar putea indica traseul pereţilor de N şi de V (de-a lungul cărora au fost puse vasele) ai acestei "construcţii". Putem spune chiar că fragmentele de chirpici din pereţii prăbuşiţi s-au conservat mai bine aici tocmai pentru că au format un "tot" împreună cu vasele peste care au căzut. În schimb, fragmentele din pereţii căzuţi direct pe "podină", descoperiţi de noi imediat sub solul vegetal (gros 0,05 m), au fost mai expuse acţiunii factorilor post-depoziţionali.
Sunt demne de reţinut contextele care sugerează intervenţii ulterioare prăbuşirii pereţilor construcţiei: depozitul de piese de silex care, prin contextul descoperirii lui, structura şi modul de aranjare al pieselor din componenţa sa, a fost depus intenţionat în chirpicul ars care aparţine pereţilor prăbuşiţi; vatra din contextul P04B18 a fost depusă peste grămada de bulgări de chirpici care acopereau mai multe vase întregi; depunerile de lut verzui care acoperă dărâmăturile din chirpici ars şi a căror semnificaţie este greu de definit.
Secţiunea F
Aşa cum am spus mai sus, un alt obiectiv al săpăturilor arheologice de la Pietrele din 2004 a fost deschiderea unei noi suprafeţe în partea de S a tell-ului cu scopul de a defini o "evoluţie" în timp a acestuia. Astfel, în partea de SV a tell-ului, între "vulcan" (o groapă de mari dimensiuni săpată de localnici care afectează sfertul de SE al sitului) şi limita estică a săpăturilor lui Berciu (surprinsă de sondajele E2-E10) a fost deschisă suprafaţa F, orientată N-S, cu dimensiunile de 8 x 7 m.
Imediat sub solul vegetal au apărut 3 concentrări de fragmente de chirpici ars în partea de NE (P04F3), V (P04F5) şi SV (P04F8), separate de o depunere omogenă de pământ cenuşiu, cu multe cochilii de scoici şi oase de animale. Într-un mod oarecum similar cu situaţia din suprafaţa B, se contura existenţa unor "construcţii", cu "biografii" diferite, separate de depuneri de "resturi menajere".
Prima secvenţă (provizorie, deoarece aici s-a oprit săpătura din campania din 2004) a "spaţiului construit" din partea de est a secţiunii (P04F3) este reprezentată de existenţa unei construcţii neincendiate. Printre fragmentele de chirpici din pereţii nearşi ai acesteia, care apar mai ales în jumătatea de S (P04F60), am găsit oase de animale, cioburi, piese de silex şi pietre. Limita de S a construcţiei era marcată de o aglomerare de cioburi şi pietre. În partea de N, construcţia avea o vatră de formă rectangulară (P04F58). Vatra era mărginită de o gardină din lut gălbui doar pe latura de N.
Ulterior, peste gardina şi lipitura vetrei a fost depus un strat de lut verzui (P04F51) pe care a fost construită o altă vatră. Aceasta era spartă în două fragmente mari, doar partea de lângă profilul de E al secţiunii păstrându-se in situ, lucru sugerat şi de existenţa pământului ars la roşu de sub ea doar aici. Celelalte fragmente ale vetrei se aflau pe gardina primei vetre. De altfel, în profilul de E al secţiunii am putut constata cum stratul de lut verzui suprapune lipitura arsă a primei vetre şi este suprapus la rândul său de fragmentele păstrate din a doua vatră şi de pământul ars la roşu datorită funcţionării acesteia. În partea de S a construcţiei continuă să apară fragmente de chirpici nears provenite din pereţii prăbuşiţi ai construcţiei (P04F53), printre care am găsit cioburi, pietre şi multe piese de silex.
Dărâmătura acestei construcţii neincendiate a fost acoperită de o succesiune de depuneri de lut de culoare galbenă sau verzuie, cu foarte puţin material arheologic (P04F37, P04F41, P04F46, P04F47). Pe o asemenea depunere de lut gălbui (P04F37) am găsit un mic fragment dintr-o vatră distrusă şi câteva cioburi.
Peste aceste depuneri a fost ridicată podina construcţiei incendiate (P03F16), care ocupa practic acelaşi spaţiu ca şi prima construcţie, neincendiată. Cu toate că în secţiunea noastră am surprins doar partea de V a construcţiei, putem spune că aceasta era rectangulară, orientată N-S. Construcţia era înconjurată de depuneri de pământ verzui, scoici, oase la N (P04F18), V (P04F12) şi S (P04F11). Fragmentele de chirpici din pereţii prăbuşiţi ai construcţiei, arşi la roşu în partea superioară a dărâmăturii şi la negru în partea inferioară, acopereau resturile păstrate din podină şi din pereţii de nord şi vest. Peretele de N, gros de cca. 15 cm, era din lut slab ars, de culoare brună, uneori gălbuie. Peretele de V, gros de cca. 20 cm, păstrat în elevaţie doar parţial, pe o porţiune de cca. 1 m din traseul său, era construit din lut cu suprafaţa interioară făţuită. Porţiuni din acest perete au fost surprinse mai spre S sub forma a două zone cu pământ gălbui şi, respectiv ars la roşu, care marcau limita dintre o zonă cu pământ ars şi fragmente de chirpici (P04F17) şi "zona menajeră" P04F12.
Podina construcţiei (o lutuială subţire de culoare gălbuie) s-a păstrat în special lângă pereţi, urcând uşor pe aceştia, unde am observat că a fost refăcută de două ori. Pe podină, în special în partea de N (marcând aici limita dintre construcţie şi "zona menajeră" P04F18) au fost depuse, uneori unul într-altul sau unul peste altul, peste 25 de vase întregi sau întregibile, puternic arse secundar şi deformate, 1 cap de figurină antropomorfă, 1 cap de figurină zoomorfă, 1 topor plat de piatră, 1 piesă din corn. Într-un vas erau depuse 2 lame şi un răzuitor de silex puternic arse, 1 obiect nedeterminabil din lut şi 2 perle cilindrice, plate, din os sau scoică. De asemenea, direct pe podină a fost depusă o grămadă constituită din cca. 10 kg de cereale. O "instalaţie" (P04F19) de formă ovală, cu pereţi subţiri din lut (asemănătoare unei gardine), era lipită de peretele de vest al construcţiei. În interiorul instalaţiei era depusă o "amforă" care conţinea mai multe piese de os.
În partea de N a construcţiei, peste dărâmătura provenită din pereţii prăbuşiţi, într-o depunere constituită din pământ de culoare brună amestecat cu pământ verzui (P04F9), au fost depuse mai multe vase întregi, uneori aflate unele într-altele, printre care şi un set format din mai multe ceşti.
În partea de V a secţiunii F am descoperit resturile unei alte construcţii (P04F5), afectată de săpăturile lui Berciu. Construcţia era separată de cea descrisă mai sus de o "zonă menajeră". Este posibil ca resturile pereţilor prăbuşiţi să fie legate de "locuinţa nr. 1", descoperită de Berciu la adâncimea de 3 m (Berciu 1956, 504). Săpăturile din 2004 au degajat aceste resturi care acopereau o vatră circulară şi resturile dintr-o alta distrusă. Probabil în relaţie cu această construcţie, se află o zonă din partea de SV al secţiunii în care am găsit fragmente de chirpici amestecate cu multe pietre care acopereau resturile unei vetre distruse (P04F8).
Construcţiile din secţiunea F erau separate şi parţial suprapuse de o depunere de pământ galben-verzui (numit de localnici "mâl de baltă") care conţinea o cantitate însemnată de oase de animale şi cochilii de scoici. Putem stabili câteva episoade ale "biografiei" acestei depuneri (importante pentru înţelegerea semnificaţiei acesteia) prin raportarea la relaţia stratigrafică cu cele două construcţii.
Un prim moment, provizoriu deoarece aici s-a oprit săpătura noastră din 2004, este legat de construcţia neincendiată din partea de E a secţiunii şi de construcţia incendiată din partea de V. Pe o zonă restrânsă aflată atât la N şi NE de gardina vetrei construcţiei neincendiate, cât şi la N de o zonă cu fragmente de chirpici ars (P04F65) provenite, probabil, din pereţii prăbuşiţi ai celelaltei construcţii, a fost depus un strat de pământ de culoare galben-verzuie, cu multe cochilii de scoici şi oase de animale (P04F56, F59).
Într-o a doua etapă, acest tip de depunere se extinde, acoperind o parte a masei de chirpici ars P04F65. În partea inferioară depunerea apare ca un amestec de pământ verzui şi brun (P04F55, F40, F20). În acest moment această depunere separă resturile construcţiei incendiate din partea de V a secţiunii de construcţia neincendiată de la E. În partea de N a construcţiei neincendiate, "zona menajeră" este acoperită cu depuneri de lut galben-verzui cu foarte puţine materiale arheologice (P04F51, F46-47, F41, F38) până la nivelul podinei construcţiei incendiate P04F16.
Etapa ulterioară este legată de relaţia dintre "zona menajeră" şi ridicarea construcţiei incendiate P04F16. Depunerea (P04F12) separă în continuare masa de chirpici ars din partea de vest a secţiunii dar de astă dată de construcţia P04F16. O secţiune perpendiculară pe peretele de vest al construcţiei P04F16 arată că atât podina cât şi peretele căzut al acesteia suprapun depunerea F12. În consecinţă, "zona menajeră" exista la momentul ridicării construcţiei şi a funcţionat până când aceasta s-a prăbuşit. De asemenea, "zona menajeră" se extinde atât spre V (unde acoperă masa de chirpici sub care se afla o vatră) cât şi peste bulgării de chirpici, pietrele şi fragmentele de lipitură de vatră de la colţul de SV al secţiunii. În partea de N a construcţiei F16, peste succesiunea de depuneri de pământ gălbui, apare de asemenea o depunere cu pământ verzui (P04F18), cu multe oase de animale şi cochilii de scoici.
Etapa ulterioară este legată de prăbuşirea construcţiei F16. În partea de S a acesteia, peste fragmentele de chirpici ars de culoare brună, proveniţi din pereţii prăbuşiţi s-a depus, de asemenea, un strat de pământ verzui cu multe scoici şi oase de animale, cioburi fragmentate, figurine antropomorfe şi zoomorfe (P04F11). Pe un asemenea fragment de chirpici a fost descoperit capul unei figurine antropomorfe cu ochii în formă de "boabe de fasole". Aceleiaşi etape îi aparţine probabil o parte a depunerii P04F18 din partea de N a construcţiei. La secţionare am observat cum un fragment din peretele de N al construcţiei este suprapus de depunerea P04F18. Probabil, depunerea setului de ceşti (P04F9) peste dărâmătura construcţiei în zona peretelui de N aparţine, de asemenea, acestei etape.
Caracteristica principală a acestor depuneri este prezenţa constantă şi în cantităţi mari a cochiliilor de scoici, a oaselor de mamifere şi peşte, cioburi fără urme de ardere secundară, toate depuse intenţionat aici, lucru indicat şi de prezenţa altor categorii de piese din silex, os, corn, cupru, lut (figurine antropomorfe şi zoomorfe, fusaiole, greutăţi de lut), colţi de mistreţ. Este de remarcat numărul mare de piese litice finite (topoare, lame, răzuitoare, vârfuri) în contrast cu prezenţa sporadică a resturilor de debitare (1 nucleu şi câteva aşchii), numărul mare de piese de cupru şi existenţa unor piese exotice (1 piesă mică de formă discoidală din aur descoperită în P04F55 şi 1 brăţară din cochilie de Spondylus găsită în depunerea de pământ verzui de lângă peretele de N al construcţiei F16). În partea de S a acestei depuneri am găsit şi o concentrare de pietre (P04F45). Din punctul de vedere al variabilităţii contextuale al regimului de depunere al acestor obiecte putem spune că cea mai mare parte a lor apar în depunerea dintre cele două construcţii, nu în acestea ca atare. Adeseori piesele sunt depuse grupat, în anumite zone ale depunerii sau, în unele cazuri, sunt constituite în adevărate "depozite". Aşa este cazul, de exemplu, al depunerii P04F12 unde pe o zonă restrânsă de cca. 1 m2 (care acoperea o vatră aparţinând "spaţiului construit" din partea de vest a secţiunii) au fost depuse cca. 10 lame şi răzuitoare de silex. Ulterior, în aceeaşi zonă, a fost depus şi un străpungător de cupru cu mâner de os. De asemenea, în aceeaşi depunere, dar mai spre N, am găsit două piese de cupru lipite între ele
Prospecţiunile geomagnetice efectuate în timpul campaniei din 2004 atât pe suprafaţa tell-ului, cât şi pe o arie largă din jurul acestuia indică posibilitatea existenţei cimitirului aşezării (la cca. 100 m V de Gorgana) şi a unui şanţ "de fortificaţie". De asemenea, dispunerea contrucţiilor pe suprafaţa tell-ului sugerează posibilitatea ca acestea să fi fost ridicate pe terase artificiale, fapt care deschide o nouă perspectivă asupra problemei "formării tell-ului".
Ca şi în campania precedentă, materialul arheologic a fost prelucrat (din punct de vedere statistic, introdus în baza de date, desenat, fotografiat) în timpul desfăşurării săpăturilor: În 2004 am descoperit peste 110 vase întregi sau întregibile, cca. 61 000 fragmente ceramice (4/5 prelucrate din punct de vedere statistic), peste 40 topoare de piatră şi silex, cca. 30 figurine antropomorfe şi zoomorfe, peste 1500 lame de silex, cca. 30 piese cupru întregi şi fragmentare. Studiul preliminar al oaselor indică preponderenţa oaselor de animale sălbatice faţă de cele domestice.
Materialele arheologice descoperite se află în depozitul IAB din "Casa Academiei". [S. Oanţă-Marghitu, Al. Dragoman]
Bibliografie: