Peştera | Judeţ: Constanţa | Punct: Dealul Guran | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hambach | Ulrich | participant | Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania |
| Doboş | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Zirra | Vlad Vintilă | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Petculescu | Alexandru | participant | ISER Bucureşti |
| Fitzimmons | Kathryn | participant | Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology, Leipzig, Germania |
| Hublin | Jean Jacques | participant | Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology, Leipzig, Germania |
| Mc Pherron | Shannon | participant | Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology, Leipzig, Germania |
| Ciornei | Alexandru | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Gaudzinski-Windheuser | Sabine | participant | Römisch-Germanisches Zentralmuseum, Mainz, Germany |
| Ioviţă | Radu | participant | Römisch-Germanisches Zentralmuseum, Mainz, Germany |
Raport:
Situl se află pe Dealul Guran, în zona de nord-vest a satului Peştera.
Secţiunea săpată în anul 2011 a fost de 5 x 1 m şi a inclus şi sondajul din anul 2010. Fiecare nivel geologic, orientat cvasi-orizontal, intersecta nivelul de călcare actual, care avea o pantă pronunţată. Au fost identificate următoarele niveluri geologice (de sus în jos):
A - nivel brun-cenuşiu, reprezentând orizontul de sol actual;
B - nivel de argilă glauconitică verzui-portocalie;
C - nivel de argilă verzui-portocalie, în care a fost identificat nivelul arheologic 1a; de asemenea, au fost descoperite fragmente de calcar de dimensiuni decimetrice, posibil provenind din prăbuşirea acoperişului adăpostului;
D - nivel de argilă maroniu-verzuie, în a cărui parte inferioară a fost descoperit nivelul arheologic 2 ;
E - nivel de argilă verzui-portocalie, în care a fost descoperit nivelul arheologic 3.
Metoda de săpătură.
Provenienţa materialului arheologic a fost înregistrată cu staţia totală. Piesele litice mai mari de 2,5 cm au fost înregistrate individual. Sedimentul provenit de pe sferturi de carou a fost strâns în găleţi, a căror provenienţă a fost de asemenea înregistrată cu staţia totală. Sedimentul a fost apoi trecut, sub jet de apă, prin două site, cu ochiuri de 6 şi 2 mm. Aşchiile litice mai mici de 2,5 cm, rezultate în urma tamisării au fost de asemenea analizate.
Au fost prelevate probe de sediment şi au fost obţinute următoarele date, prin Post-IR IRSL: pentru nivelul 3 a fost obţinută vârsta de 320 ± 21 KA (Kilo Annum = mii de ani) pentru nivelul 2 au fost obţinute 388 ± 36 KA şi 392 ± 23 KA, iar pentru nivelul 1a, vârsta de 32,1 ± 2 KA. Deşi aparent nivelul 3 are o vârstă mai mică decât nivelul 2, datele sunt coerente în marja de eroare 2σ. Noi datări vor furniza date mai exacte despre cronologia absolută a sitului.
Nivelurile 2 şi 3 au fost atribuite, atât ca urmare a vârstelor obţinute, cât şi a caracteristicilor materialului litic, paleoliticului inferior. Din cele 137 de piese mai mari de 2.5 cm, 117 sunt aşchii întregi sau fragmentare iar 20 sunt nuclee întregi sau fragmentare, având preponderent un plan de lovire şi o suprafaţă de debitaj.
Nivelul 1, atribuit paleoliticului superior, cuprinde 26 de piese litice mai mari de 2,5 cm, constând în general din aşchii neretuşate.
Piesele litice din toate nivelurile au suprafeţe corticale importante, fapt explicat de abundenţa nodulilor de silex din faleza calcaroasă, care reprezenta o sursă de aprovizionare cu materie primă.
Din punct de vedere tafonomic, toate seriile litice sunt bine conservate, 80% dintre ele având marginile nedeteriorate. De asemenea, prezenţa aşchiilor mai mici de 2,5 cm, recuperate în urma tamisării, sugerează procese postdepoziţionale de mică intensitate.
Materialul litic a fost studiat la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan", în prezent fiind în curs de predare către Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa.
Nivelurile atribuite paleoliticului inferior, datând din stadiul izotopic 11, sunt printre puţinele locuiri atribuite paleoliticului inferior descoperite in situ la nivel european, alături de situri ca Bilzingsleben, Vértesszölös, Korolevo I, Treugol’naya, etc.
În anii următori, echipa va continua săpătura din punctul de pe Dealul Guran pentru a avea o imagine mai cuprinzătoare asupra activităţilor umane desfăşurate în situl de pe Dealul Guran la diferite momente ale Pleistocenului. De asemenea, colectivul urmăreşte identificarea prin sondaje a altor situri paleolitice în microzona Peştera.