Pericei | Judeţ: Sălaj | Punct: Darvas | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 142293.03 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Pericei
Localitate:
Pericei
Punct:
Darvas
Localizare:
| 142293.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Matei | Alexandru | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Situl de la Pericei "Darvas" a beneficiat, anterior anului 2004, de patru cercetări perieghetice (a fost descoperit la data de 1.06.1995, alte periegheze la 6.04.1996, 14.01.1998, 12.02.2000), reuşindu-se astfel o delimitare primară a sitului şi o încadrare cronologică a materialelor arheologice descoperite pentru neolitic, perioada de tranziţie la epoca bronzului (cultura Coţofeni), prima epocă a fierului (cultura Gava), epoca romană (sec. II-III). În acelaşi sens, în anul 2004, au fost efectuate alte opt periegheze (25 aug., 1, 2, 4, 5, 6, 11, 12 oct.)
Situl este situat pe terasa a doua neinundabilă a râului Crasna, pe malul stâng al cursului de apă. În alt sens descoperirile arheologice se grupează de-o parte şi de alta a pârâului Darvas cu debit constant tot timpul anului. Altitudinea de 220 m, faţă de nivelul mării, îi crează terasei o diferenţă de nivel de 20 m faţă de valea Crasnei, care curge la cel puţin 1 km. Terasa are la bază pietriş sedimentar suprapus de argilă maronie-gălbuie, iar în vecinătatea pârâului Darvas de mâluri negre aluvionare sterile din punct de vedere arheologic.
Cercetarea arheologică din anul 2004 a avut ca scop salvarea complexelor arheologice care ar fi putut fi afectate de lucrările de implantare a magistralei de gaz Zalău- Şimleul Silvaniei.
Doar într-o singură secţiune, S1, a fost surprins, sub nivelul arabil, un nivel aparţinând epocii romane. Acesta are grosimea de max. 0,2 m. Stratigrafia generală a sitului a fost compromisă de lucrările agricole de profunzime din ultima sută de ani.
Complexul C1- cuptor menajer, descoperit în S1, m. 8,25-9,25; la -0,25 m adâncime, formă circulară, diametrul de 1 m, grosimea pereţilor de 0,035 m, păstraţi pe o înălţime de 0,15 m. grosime crustă vatră de foc 0,07 m. Umplutură sol negru granulat cu chirpici din bolta prăbuşită a cuptorului, lemn ars mărunt, puţină ceramică lucrată cu mâna şi la roată de epocă romană, oase de animale puţine. Gârliciul cuptorului lat de 0,3 m face legătura dintre C1 şi C2. Prezintă ardere puternică la bază.
Complexul C2 - groapă menajeră de deservire a complexului C1, descoperită în S1, m. 8,75-9,75, la -0,25 m adâncime, formă circulară, diametrul 1 m, adâncimea 0,15 m. Inventar sol negru cu lemn ars, chirpici mărunt, cenuşă, ceramică şi oase de animale puţine.
Complexul C3 - groapă de stâlp lipită de extremitatea de S-E a complexului C1, diametrul de 0,25 m. Conturată la -0,3 m adâncime în S1 la m. 8,3. Adâncimea -0,3 m. Umplutură sol cenuşiu închis.
Complexul C4- cuptor pietrar conservat precar la -0,2 m adâncime. Identificat în S2 la m. 9,05-9,55. Forma actuală aprox. pătrată (0,5 x 0,5 m) delimitată la S şi V de pietre arse din fundaţia pereţilor. Crusta slab arsă groasă de 0,05 m amenajată pe un soclu în interiorul complexului de locuit C5. Umplutură ceramică lucrată cu mâna de epocă romană.
Complexul C5 - locuinţă ovală surprinsă parţial în S2 între m. 8-10,25. Foarte probabil prevăzută cu un modest şopron înspre E unde era probabil amplasată şi intrarea în complex, delimitată de urme de grinzi arse şi doi stâlpi (C6 şi C7). Inventar ceramică lucrată cu mâna, sol negru cu pigmenţi ceramici şi lemn ars mărunt.
Complexul C6 - groapă de stâlp patrulateră (0,4 x 0,25 m) descoperită în S2 la m. 6,5-6,75, adâncă de 0,1 m, cu umplutură de sol cenuşiu.
Complexul C7 - groapă de stâlp circulară, descoperită în S2 la m. 7,5-8. Diametrul de 0,4 m şi adâncimea de 0,07 m. Umplutură de sol cenuşiu. Prezintă urmă de stâlp cu diametrul de 0,25 m şi adâncimea de 0,1 m. Umplutură de sol galben steril.
Complexul C8 - şanţ de fundaţie de perete de locuinţă surprins în S2 la m. 3,75-4,25 pe toată lăţimea secţiunii. Lăţimea şanţului de 0,5 m şi adâncimea de 0,15 m. Umplutură sol maroniu cu chirpici, ceramică puţină, un fragment de cuţit din fier.
Complexul C9 - groapă de stâlp descoperită în S2 la m 3, în profilul nordic. Diametrul de 0,25 m şi adâncimea de 0,35 m. Umplutură de sol cu cenuşă şi lemn ars.
Complexul C10 - groapă de stâlp descoperită în S2 la m 9,6-9,9. Diametrul de 0,3 m şi adâncimea de 0,17 m. Umplutură sol cenuşiu.
Complexul C11 - groapă de stâlp descoperită în S2 la m 18,5. Diametrul de 0,3 m şi adâncimea de 0,25 m. Umplutură chirpici masiv.
Complexul C12 - groapă de stâlp descoperită în S2 la m 21,25-21,6. Diametrul surprins în profilul nordic al secţiunii de 0,3 m şi adâncimea de 0,4 m. Umplutură chirpici masiv.
Complexul C13 - groapă de stâlp descoperită în S2 la m. 21,5-22. Diametrul de 0,5 m şi adâncimea de 0,45 m. Umplutură chirpici masiv şi arsură roşie.
Complexul C14 - şanţ modern de drenaj
Complexul C15 - groapă de stâlp descoperită în S2 la m 9,75-10,10. Diametrul de 0,45 m şi adâncimea de 0,07 m. Umplutură sol cenuşiu cu pigmenţi.
Complexul C16 - groapă de stâlp de la un complex de locuire din perioada de tranziţie la epoca bronzului descoperită în S7 la m 2 în profilul nordic al secţiunii. Diametrul de 0,25 m, adâncimea de 0,2 m. Umplutură sol negru mâlos. În nivelul din care porneşte au fost descoperite mici fragmente ceramice aparţinând acestei perioade.
S-a constatat că pe traseul magistralei au existat zone masive unde locuirea antică a fost desfiinţată de arăturile moderne şi contemporane (S3-8) motiv pentru care nici nu a fost cercetată sistematic toată lungimea conductei.
Etnicul populaţiei care a locuit în intervalul de timp, ultimul sfert al sec. II p. Chr. şi până în prima jumătate a sec. III p. Chr. În punctul Darvas de la Pericei, este sugerat de ceramica lucrată cu mâna de tip dacic şi de tip germanic (grupul Przeworsk). Descoperirea urmelor acestei aşezări nu este singulară în perimetrul comunei Pericei, în hotarul căreia mai există o serie de astfel de aşezări cvazicontemporane, mai puţin afectate de lucrările agricole moderne.
Pentru descoperirile preistorice (neolitic, perioada de tranziţie la epoca bronzului-cultura Coţofeni şi epoca fierului- cultura Gava) materialele arheologice tipice au fost descoperite doar în perieghezele mai vechi şi cele din anul 2004, care au permis încadrarea acestora în limitele cronologice propuse.
Pentru epoca romană singurele elemente de datare sunt fragmentele ceramice cenuşii lucrate la roată ornamentate cu motive (rozete, ghirlande, semicercuri, palmete) ştampilate cu poansoane. Fragmentele provin de la recipiente pentru servit hrana, mai precis străchini de tip roman, cu fund inelar, descoperite însă tot în cercetări de suprafaţă. Aceste tipuri de ornamentări se datează abia după războaiele marcomanice, deci în ultimul sfert al sec. II p. Chr. şi în prima jumătate a se. III p. Chr. Materialul arheologic descoperit în săpătură şi periegheze se află depozitat în depozitul de arheologie Sima II al MJIA Zalău.
În funcţie de distribuţia materialului arheologic descoperit în periegheze au fost deschise secţiuni de verificare pe traseul conductei începând cu extremitatea estică a sitului arheologic. Magistrala de gaz traversează situl de la Pericei - "Darvas" pe o lungime de aprox. 400 m (mai precis 385,6 m). Secţiunile trasate, în număr de opt (S1-8), late de 2 m, au fost practicate la distanţe variabile între ele pentru verificarea situaţiei arheologice concrete. Situl arheologic este amplasat de-o parte şi de alta a pârâului Darvas: 178,2 m la E şi 207,4 m la V de acesta pe traseul magistralei de gaz. Ordinea secţiunilor trasate este următoarea de la E la V: S3 (41,3 m), nesăpat (16,5 m), S1 (10 m), nesăpat (8,4 m), S2 (24 m), nesăpat (24 m), S4 (8 m), nesăpat (46 m), pârâu Darvas, nesăpat (17 m), S5 (4 m), nesăpat (6,8 m), S6 (8 m), nesăpat (23,3 m), S7 (17 m), nesăpat (38 m), S8 (23,5 m), nesăpat 70 m. S-a constatat că pe traseul magistralei au existat zone masive unde locuirea antică a fost desfiinţată de arăturile moderne şi contemporane (S3-8) motiv pentru care nici nu a fost cercetată sistematic toată lungimea conductei.
Starea precară de conservare a sitului impune continuarea investigaţiilor de teren (periegheze) pentru salvarea materialelor dislocate de lucrările agricole moderne şi valorificarea ştiinţifică a acestora. [H. Pop]
Bibliografie: