Pericei | Judeţ: Sălaj | Punct: Calău / Kalló | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bejinariu | Ioan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Localitatea Pericei (com. Pericei, jud. Sălaj) este amplasată în Depresiunea Silvaniei, pe cursul râului Crasna. În partea de sud-vest a localităţii, în punctul “Calău / Kalló” ne-a fost semnalată prezenţa mai multor artefacte ceramice. În punctul respectiv, la curăţarea taluzului şanţului de dren aferent drumului care taie terasa, în peretele şanţului a fost identificată o instalaţie pentru foc.
Din păcate, mare parte din complexul arheologic a fost distrus în urmă cu mai multă vreme prin săparea şanţului de dren, complexul fiind practic secţionat de acesta. Instalaţia pentru foc constă într-un cuptor menajer cu boltă săpat în sol, cercetările făcute la faţa locului ducând la concluzia că acesta a fost amenajat în aer liber şi nu într-o construcţie. Pereţii şi bolta cuptorului (identificată la adâncimea de 0, 25 m faţă de nivelul actual de călcare) erau arse la roşu, crusta de arsură având grosimea maximă de 5 cm. Vatra acestuia (identificată la adâncimea de 0, 45 m faţă de nivelul actual de călcare) era şi aceasta arsă la roşu având o grosime de 5 cm, fiind amenajată dintr-un strat de lut făţuit întins peste un pat de fragmente ceramice dipuse direct pe sol (lut gălbui, steril d. p. d. v. arheologic).
Inventarul arheologic a constat în fragmente ceramice descoperite pe vatră (câteva) şi sub crusta vetrei (majoritatea). Fragmentele ceramice indică existenţa a două forme ceramice: oala fără toarte (majoritatea) respectiv vas cu gât canelat (câteva). Fragmentele de oale fără toarte (provin de la mai multe vase) sunt de culoare cărămizie, gălbui-cărămizie cu pete cenuşii / negricioase cu pasta degresată cu nisip, pietricele mici şi paiete de mică. Ceramica a fost modelată la roata înceată. Decorul constă în linii în val, simple, trasate paralel, benzi de linii în val, trasate paralel şi linii simple, drepte, trasate paralel. Cealaltă formă ceramică identificată este vasul cu gât canelat, puţinele fragmente descoperite indicând prezenţa unui singur exemplar de culoare gălbui-cărămizie cu pasta degresată cu nisip, pietricele mici şi paiete de mică.
Vestigiile descoperite în acest punct aparţin perioadei medievale timpurii. Geografic, cele mai apropiate analogii le constatăm în Depresiunea Silvaniei, în siturile de la Şimleu Silvaniei “Str. A. Mureşanu, nr. 11” (sec. X-XI), Ip “Dealul Bisericii” (sec. XI), Zalău “Valea Mâţii / Baza TCI” (sec. X-XI), Zalău “Valea Miţei/Şcoala Veche” (sec. X-XI) şi Aghireş “Sub păşune” (locuirea din sec. X-XI). Desigur, în acest moment dispunem de puţine artefacte în vederea stabilirii cronologiei vestigiilor descoperite. Analogiile sesizate sugerează o posibilă contemporaneitate a cuptorului menajer de la Pericei “Calău / Kalló” cu siturile din sec. X-XI mai sus amintite. Derularea unor săpături arheologice extinse ar putea furniza mai multe informaţii despre întinderea, caracterul şi cronologia locuirii.
Bibliografie: