Pericei | Comuna: Pericei | Judeţ: Sălaj | Punct: ,,Pădurea Gozuri” | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Pericei, jud. Sălaj Punct: ,,Pădurea Gozuri”
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Tipuri de sit:
Mormânt tumular;
Cod RAN:
| 142293.14 |
Județ:
SĂLAJ
Unitate administrativă:
PERICEI
Localitate:
PERICEI
Punct:
,,Pădurea Gozuri”
Localizare:
| 142293.14 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului
Tumulii de pe teritoriul comunei Pericei, au fost descoperiți și cartați în mai multe etape, fiind răspândiți pe o creastă de dealuri semicircular lungă de 3km. Nici nu este încă sigur că au fost descoperite toate aceste tipuri de amenajări funerare.
Prima deplasare în teren la gruparea de tumuli din hotarul comunei Pericei a avut loc la 10.05.2015. Apoi din inițiativa unui utilizator de detector de metale, care a semnalat existența acestora, s-a realizat deplasarea în teren la Periceiul Mic în data de 8.11.2015 (periegheză H. Pop). Cu această ocazie s-a constatat că movila avea amenajat un cuib de mitralieră în partea sa superioară iar la bază sper culoarul râului Crasna un tranșeu care continua pe culmea dealurilor până în dreptul Dealului Bădăcinului.
La 11.08.2016 s-a realizat prima cercetare de teren sistematică la tumuli de la Pericei/Bădăcin fiind inventariați cei dinspre Bădăcin spre drumul de acces pre Siciu. În datele de 11.09 și 24.09 2016 a fost cercetat spațiul dintre Periceiul Mic și drumul de acces spre Siciu.
Toate movilele se află amplasate în extremitatea sud estică a complexului de dealuri cunoscut sub numele de Măgura Șimleului. În sectorul Bădăcin-Drum de acces spre Siciu au fost descoperite 18 movile, dimensiunile lor variind de la 10 m în diametru până la 20 m cu înălțimi variabile, de la 0,5 m la 2,5 m. Restul până la 24 de movile tumulare au fost cartate dinspre drumul spre Siciu către Periceiul Mic. Unele au fost tăiate de un tranșeu săpat în primul război mondial, altele de drumuri de culme sau baterii de artilerie ori cuiburi de mitralieră. Pe majoritatea au crescut copaci groși, doar movila, care face obiectul diagnosticului, nu prezintă astfel de caracteristici. La cum arăta nu era nici sigur că este un monument funerar. Numeroasele așezări din epoci diferite, amplasate în proximitate, la baza dealurilor, pot fi conectate la movilele descoperite, dar numai un diagnostic putea aduce argumente arheologice în acest sens.
În proximitatea zonei, în care a fost efectuată descoperirea, sunt cunoscute vestigii arheologice datate în epoca bronzului, epoca fierului, epocă dacică, epoca romană și ev mediu timpuriu și târziu. Așezările sunt amplasate la baza dealurilor pe care au fost amenajate movilele, la distanțe variabile.
Obiectivele cercetării
Situl, compus dintr-o serie de movile tumulare, este cunoscut datorită cercetărilor arheologice de suprafață realizate în ultimii ani. O serie de piese arheologice au fost descoperite în preajma tumulilor, prin teledetecție, dar nu asigurau neapărat încadrarea lor cronologică. Astfel au fost descoperite o fibulă și un pinten din epoca romană, ambele din bronz. Apoi au mai fost descoperit un vârf de lance din fier, care poate fi încadrat în mai multe perioade istorice. Mai mult, un tranșeu, realizat foarte probabil în timpul Primului Război Mondial a ”tăiat” mai multe astfel de movile. Unele dintre acestea au săpate și cuiburi de mitralieră pe culmea lor, realizate probabil în timpul aceluiași război. La inițiativa Primăriei comunei Pericei s-a solicitat realizarea unui diagnostic arheologic la una dintre cele 18 movile cartate pa culmea ce separă localitatea Pericei și Periceiul Mic de satele aparținătoare Siciu și Bădăcin. S-a optat pentru o movilă cu dimensiuni reduse pentru vremea avansată și potențial nefavorabilă.
Rezultate şi interpretarea lor
În cadrul cercetărilor întreprinse în comuna Pericei, în pădurea Gozuri, la tumului nr. 15 s-a constatat că amenajarea nu este una naturală. Mai mult zona cea mai înaltă a movilei este de fapt o fostă bornă de pădure colapsată, realizată inițial din pământ galben nisipos și gard circular din nuiele împletite, actualmente putrezite.
A fost cruțat un martor lat de 0,5 m cu două axe orientate N-S lungă de 11 m, respectiv E-V lungă de 12,5 m, intersecția lor având loc la 3 m pe prima axă, respectiv 6 m pe cea de-a doua. Cadranele rezultate, 4 la număr, au fost numerotate de la 1 la 4 și au fost excavate diferențiat, în funcție de observațiile concrete din timpul săpăturii. Cadranul 1 (nord-vestic) a fost excavat doar printr-o casetă de 1,5 x 2,5 m orientată E-V. Cadranul 2 (nord-estic) a fost excavat printr-o casetă cu dimensiunile de 2,75 x 2,50 m orientată S-N. Cadranul nr. 3 a fost excavat prin două suprafețe poligonale care însumează 20,375 mp. Săpătura din acest cadran a căutat să surprindă cât mai complet profilele martorilor și totodată zona centrală reală a movilei tumulare. Cadranul nr. 4 a fost investigat prin două suprafețe care au căutat să surprindă pe toată lungimea, profilele corespunzătoare acestui segment. Suprafața investigată în cadran a totalizat 23 mp. Excavarea a fost proiectată inițial ținând cont de copacii perimetrali existenți la această amenajare funerară, toți ceilalți tumuli fiind încălecați de vegetație, de copaci masivi. În cazul nostru copacii principali sunt amplasați la capetele de N, de E și de V ale martorilor. Extinderea săpăturii la suprafețe mai mari nu s-a putut realiza datorită existenței altor copaci, dar nu s-a mai justificat pentru că zona principală, centrală a movilei a fost surprinsă și investigată în cadranul 3. Per total pentru diagnosticarea tumulului de la Pericei, cu suprafața de 44 mp au fost excavați 53,25mp cu care s-a atins în jur de 80% din suprafața movilei, doar anumite periferii ale acestuia rămânând neinvestigate.
La finalul cercetărilor s-a constatat că diametrul movilei era de 7,5 m, jumătate din cât fusese estimat prin cercetările de suprafață. Înălțimea tumulului a fost de doar 0,50-0,65 m. El a fost amenajat direct pe lutul maroniu tasat, dar steril. Stratul adus special, probabil din așezarea în care a locuit defunctul, gros de 0,20-0,35 m, este unul amestecat din sol cenușiu, maroniu și negru pigmentat cu fragmente mici ceramice și de lemn ars. La rândul său acest strat este suprapus de un altul maroniu cu cenușiu granulos de pădure, gros de 0,05-0,25 m.
Pe lângă ușoarele prejudicii produse de borna de pădure identificată, care a indus în eroare și ne-a determinat să trasăm intersecția martorilor la 2,5 m NV față de centrul real al movilei, tranșeul amintit a deranjat movila funerară la periferia sa sud-vestică.
În zona intersecției martorilor excavația a atins adâncimea maximă de 1,5 m. Adâncimea minimă periferică atinsă a fost de 0,6 m
Scurtă descriere a descoperirilor
Movilele funerare din Pădurea Gozuri de pe teritoriul comunei Pericei, se încadrează în tiparul necropolelor tumulare satelit din jurul Măgurii Șimleului.
Aceste necropole pot fi datate, după puținele cercetări arheologice sistematice și pe baza unor observații de teren, în epoca bronzului, dar pot exista și înmormântări sau depuneri ritual secundare, ulterioare ridicării movilei propriu-zise.
Grupul de la Pericei totalizează deocamdată maxim 24 movile tumulare.
Tumulii de la Pericei au dimensiunile variind de la 7 m în diametru până la 20 m cu înălțimi variabile, de la 0,5 m la 2,5 m.
Movila diagnosticată, în toamna anului 2022 în Pădurea Gozuri, nu are depunere funerară.
În consecință, luând în calcul depunerea de sol cu pigmenți ceramic și lemn ars, putem concluziona că tumulul nr. 15 de la Pericei este o amenajare antropică cu semnificație ritual.
Amenajarea circulară din pământ, denumită convențional tumului 15 avea acum 0,60 m înălțime și diametrul de 7,5 m. A fost realizată din pământ bătut.
Movila nr. 15 putea constitui mormântul simbolic al unui defunct care nu a putut fi depus la locul respective din varii motive (deces într-o zonă îndepărtată, interdicții de ordin religios, statut social special).
În absența unui inventar depus intenționat, cu excepția unui fragment ceramic atipic (probabil epoca bronzului) din pământul adus special pentru amenajarea movilei, nu se pot emite teorii solide privind funcționalitatea acesteia. Cu siguranță excavarea unei alte movile, mai generoase, prin diametru și înălțime și prin depuneri intenționate, va răspunde întrebărilor noastre de acum.
Tehnici de cercetare utilizate
Evaluarea și dimensiunile movilei tumulare au fost stabilite anterior la 14 m diametru și înălțimi de 0,5-0,7 m față de terenul din jur. S-a recurs la decapare și conturare mecanică prin excavarea pe patru cadrane cu cruțarea unui martor (lat de 0,5 m) în cruce cu intersecția în punctual cel mai înalt al movilei. Movile cu astfel de dimensiuni au mai apărut în zona Măgurii Șimleului. Îndreptarea și răzuirea terenului cât și a profilelor martorilor rezultați prin excavare s-a realizat doar manual.
Obiectivele cercetărilor viitoare: Publicarea rezultatelor cercetării în Acta Musei Porolissensis. Totodată beneficiarul dorește investigarea unei alte movile funerare, de mai mari dimensiuni, care să ofere informații concrete despre comportamentul funerar materializat prin ridicarea tumulilor la Pericei.
Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare: Primăria comunei Pericei intenționează valorificarea turistică a zonei prin amenajarea unei piste de biciclete și panouri informative.
Abstract [EN]:
The site is composed of a series of mounds (tumuli) and is known due to field research carried out in the area in the last years. A series of archaeological discoveries made around the tumuli, through metal detecting, were made, but this did not necessarily give us the dating of the mounds. Accordingly, a bronze spur and a bronze brooch (fibula) dating to the Roman period were found. Subsequently, an iron lance tip was found which could date to various historical periods. Moreover, a trench, most likely dating to the First World War, cut several such mounds. Some of these were deteriorated by the placement of machine-gun outposts, probably during the same period. The Pericei Townhall initiated and solicitated an archaeological investigation, made through a test trench, to one of these 18 known mounds on the high ground which separates Pericei and Periceiul Mic from the villages of Siciu and Bădăcin. We have opted for a smaller scale mound. The research was carried out on the 24th and between the 26th and 28th October 2022. The results have yielded that the researched mound (tumulus) is much smaller than previously thought and does not contain human burial remains or any other ritual deposition. The conclusion of the research that the test trench revealed is that the mound was made with earth carried from another location, which contain small ceramic pigments and charcoal, on top of which soil from the forest near-by was put.
Bibliografie:
1. Brudiu, M. (1993) Cercetări arheologice în zona Boghiș-Șimleu Silvaniei, în Acta Musei Porolissensis, XVII, p. 191-198;
2. Pop, H. ( 2003) Șantierul de cercetare arheologică preventivă Pericei (jud. Sălaj), str. Gouț nr. 767. Campania 2002, în Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu, SN, II, nr. 3-4 (7-8), decembrie, p. 136-137;
3. Pop, H; Pripon, E.; Csók, Zs. (2004) Dacians at the North Western Frontier of Dacia 2-nd Century A.D., în Orbis Antiqvvus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, editors L. Ruscu, C. Ciongradi, R. Ardevan, C. Roman, C. Găzdac, ed. Nereamia Napocae Press, Cluj Napoca, p. 687-703;
4. Bejinariu, I.; Pop, H. (2008) Funerary Discoveries Dated at the End of the First Iron Age from South-Eastern Region of the Upper Tisa Basin (Sălaj County, Romania), în volumul Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe, Bistriţa, Romania, May 9-th-11-th, 2008, Editura Mega, Cluj Napoca, 35-46
5. Pop, H.; Csók, Zs. (2012) The Tumuli Necropolis from Şimleu Silvaniei, Iron Rites and Rituals in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, 7-9 October 2011, editor S. Berecki, Ed. Mega, Tg. Mureş, 493-502
6. Pop, H.; Gindele, R. (2015) Un pinten din bronz, din epoca romană, descoperit la Bădăcin, judeţul Sălaj, în Acta MP, XXXV, 273-278
2. Pop, H. ( 2003) Șantierul de cercetare arheologică preventivă Pericei (jud. Sălaj), str. Gouț nr. 767. Campania 2002, în Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu, SN, II, nr. 3-4 (7-8), decembrie, p. 136-137;
3. Pop, H; Pripon, E.; Csók, Zs. (2004) Dacians at the North Western Frontier of Dacia 2-nd Century A.D., în Orbis Antiqvvus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, editors L. Ruscu, C. Ciongradi, R. Ardevan, C. Roman, C. Găzdac, ed. Nereamia Napocae Press, Cluj Napoca, p. 687-703;
4. Bejinariu, I.; Pop, H. (2008) Funerary Discoveries Dated at the End of the First Iron Age from South-Eastern Region of the Upper Tisa Basin (Sălaj County, Romania), în volumul Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe, Bistriţa, Romania, May 9-th-11-th, 2008, Editura Mega, Cluj Napoca, 35-46
5. Pop, H.; Csók, Zs. (2012) The Tumuli Necropolis from Şimleu Silvaniei, Iron Rites and Rituals in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, 7-9 October 2011, editor S. Berecki, Ed. Mega, Tg. Mureş, 493-502
6. Pop, H.; Gindele, R. (2015) Un pinten din bronz, din epoca romană, descoperit la Bădăcin, judeţul Sălaj, în Acta MP, XXXV, 273-278