Pasărea | Comuna: Brăneşti | Judeţ: Ilfov | Punct: La sud de sat | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Zambory | Mihaly-Tibor | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină arheologică pentru terenul proprietate privată a dlui Penţa Sorin, pentru construirea unei locuinţe personale.
Zona cercetată se află pe malul de NE al văii pârâului Pasărea. Situl a fost descoperit prin cercetări de suprafaţă în 19991. În zonă au mai fost efectuate cercetări arheologice în campaniile 2000-20052. Lucrările din campania 2006 s-au desfăşurat pe o pantă uşoară. Au fost efectuate un număr de 7 secţiuni şi 2 casete, secţiunile fiind dispuse perpendicular pe curba de nivel. Secţiunile şi casetele au fost trasate atât pe suprafaţa edificabilă, cât şi pe întregul perimetru al proprietăţii.
Săpătura a fost realizată manual în întregime.
Descrierea situaţiei stratigrafice este următoarea:
- stratul vegetal, cu o gr. ce variază între 0,05-0,10 m;
- nivelul de pământ cenuşiu, compact, care are o gr. de 0,30 m;
- “pământul viu”, lut galben (pentru secţiunile dinspre apă) sau lut cenuşiu-verzui (pentru secţiunile depărtate de apă), fără materiale arheologice, începe în medie la -0,40 m;
Adâncimea maximă de săpare atinsă a fost de -1,50 m.
Pe suprafaţa secţiunilor S. 1, S. 3, S. 4, S. 5, S. 6, S. 7 şi C. 2 nu au fost surprinse complexe de locuire.
Complexe arheologice aparţinând unei aşezări din sec. X-XI p.Chr (cultura Dridu), au fost surprinse numai în S. 2 şi în C. 1.
Complexul 1, sec. X-XI (Cpl. 1)
A fost identificat în C. 1, la -0,40 m faţă de nivelul actual de călcare. Ca metodă de cercetare, complexul a fost secţionat atât pe lungime cât şi pe lăţime.
Observaţiile făcute pe profilul scurt al complexului arată că iniţial a fost făcută o uşoară terasare a pantei şi apoi a fost săpată groapa complexului. Aceasta avea o formă uşor trapezoidală în secţiune verticală. În grund, la ad. de 0,84 m, faţă de nivelul actual, groapa, de formă rectangulară cu colţurile rotunjite, avea dimensiunile de 1,32 x 4,25 m.
La -0,84 m a apărut o dungă de arsură, care mergea pe conturul gropii. La această cotă apare şi un strat format din mici grăunţe de zgură de fier.
De la -0,95 m apare un nivel de ardere superficială care, totuşi, a dus la formarea cruste mai subţiri spre centru complexului şi mai groasă spre capetele acestuia. Sub acest nivel era unul roşu constituit de difuziunea căldurii din complex spre exteriorul acestuia.
Pe profilul lung al Cpl. 1 s-a mai observat că cele două capete rotunde ale complexului erau mai adâncite faţă de restul complexului.
Din groapa Cpl. 1 au fost recoltate numai fragmente ceramice. Acestea pot fi împărţite în trei grupe:
- ceramica lucrată cu roata, arsă oxidant, de culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară. Pasta are drept degresant numeroase pietricele. Miezul este de culoare neagră.
Ca forme se poate recunoaşte oala-borcan cu corp mai zvelt, cu umeri arcuiţi, dar şi oala cu umerii ridicaţi, puternic dezvoltaţi, imediat după arcuirea gâtului, formând un uşor prag la trecerea de la gât la umăr.
Decorul este reprezentat de incizii orizontale dispuse pe toată suprafaţa corpului. Pe singurul fragment de buză descoperit, apare şi un fascicol de linii în val.
- ceramica lucrată la roată, arsă reducător, de culoare cenuşie sau cenuşie-negricioasă. Pasta are drept degresant nisip fin. Miezul este de culoare cenuşiu deschis. Aspectul este mai îngrijit ca al ceramicii arse oxidant, pasta mai compactă, fină, care permite executarea decorului realizat prin lustruire. Numărul mic al descoperirilor şi starea fragmentară ne împiedică să formulăm unele consideraţii asupra formelor dar, unele panouri care au pereţii mai groşi ne indică oala de formă globulară.
Şi pe această ceramică apar două tipuri de decor: linii lustruite dispuse în reţea, şi linii lustruite dispuse vertical. Cele două tipuri de decor pot fi întâlnite în majoritatea aşezărilor cercetate.
- a treia categorie ceramică este reprezentată de doar două fragmente. Este vorba despre o ceramică arsă oxidant, de culoare galben-portocalie, cu nisip în pastă drept degresant, fină, compactă, lustruită pe întreaga suprafaţă. Unul dintre fragmente este decorat cu linii incizate, dispuse orizontal, în timp ce al doilea mai poartă urmele unui slip de culoare roşie.
Analogii pentru ceramica de la Brăneşti-Pasărea pot fi găsite în aşezările de la Dridu3, Bragadiru4, Bucov5, Bucureşti-Alba6, Bucureşti-Băneasa7, Bucureşti-Străuleşti8, Vadu Anei9 sau Vâlcele10.
Drept urmare, pe baza caracteristicilor ceramicii putem considera că acest complex aparţine sec. X-XI p.Chr. (culturii Dridu).
Cpl. 2
În c. 4 al S. 2 a fost identificată şi cercetată o groapă menajeră. De formă ovală în grund şi trapezoidală în secţiune verticală, groapa este de mici dimensiuni (0,85 m d şi 0,67 m ad.).
Singurul tip de material arheologic descoperit îl reprezintă bucăţile de chirpic ars.
Înclinăm să atribuim şi acest complex aşezării culturii Dridu, singura identificată în acest punct.