Pantelimon | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetatea Ulmetum | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare civilă; Descoperire funerară; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 62618.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Pantelimon
Localitate:
Pantelimon
Punct:
Cetatea Ulmetum
Sector:
Sector Est
Localizare:
| 62618.01 |
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Talmaţchi | Gabriel | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Băjenaru | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Vasilescu | Dan | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Cercetările din sectorul de est au avut ca obiectiv continuarea investigării structurilor de locuire din apropierea curtinei de N şi extinderea săpăturii în zona extramurană pentru corelarea informaţiilor stratigrafice obţinute intramuros. Cercetarea în spaţiul intramuran s-a desfăşurat în suprafaţa H 3-6 (4 x 8 m), iar în zona extramuros în secţiunea SB, c. 1-3 EM (2 x 6 m) şi în suprafaţa I 1-3 EM (4 x 6 m).
Intramuros.
O nouă suprafaţă (H 3-6) a fost deschisă în anul 2013, dar lipsa sprijinului financiar nu a permis obţinerea de date suficiente. În această suprafaţă s-a identificat încă o locuinţă adosată curtinei de N, care a funcţionat cu certitudine în sec. V (nivelele N3 si N2). Clădirea are o suprafaţă interioară de circa 30 mp şi zidurile construite din piatră legată cu pământ. Dacă pentru momentul iniţial (nivelul N3, din prima jumătate a sec. V) nu avem date foarte certe, în afara unor fragmente din podea, pentru momentul N2 (c. 450-470/480, încheiat printr-un incendiu devastator) se poate postula caracterul meşteşugăresc al acestei locuinţe. Pe nivelul de călcare de la interior, care demonstrează numeroase intervenţii şi refaceri succesive (podea de lut iniţială, urme de refaceri ale acesteia, dar şi completări cu pavaje din pietre de şist), au fost descoperite mai multe râşniţe şi un coş de moară amplasat aproximativ în zona centrală. În stratul gros de incendiu a fost descoperit material ceramic întregibil: două amfore (LR2 şi tip burduf), cinci vase lucrate cu mâna, două ulcioare, patru opaiţe.
Extrem de importante pentru cronologia fazei de început a fortificaţiei (nivelul N4, sfârşitul sec. IV – începutul sec. V) este descoperirea a înca două morminte în spaţiul intramuran. Dacă mormintele apărute în anul 2012 au fost implantate în interiorul unor bordeie, cele din acest an (M15 si M16) sunt amplasate într-o structură rectangulară de dimensiuni reduse, orientată paralel cu incinta. M15 este un mormânt în groapă simplă, defunctul în poziţie decubit dorsal cu mâinile pe bazin şi capul la V, având ca inventar o cataramă de bronz şi un cuţit din fier. M16 (parţial afectat de o groapă din nivelul N2) este un mormânt în firidă laterală, defunctul fiind aşezat în poziţie laterală dreapta, cu mâinile legate la spate, capul tot la V, având ca inventar o fibulă mică de bronz. Stratigrafic s-a observat că implantarea gropilor celor două morminte (şi implicit a amenajării care le adăpostea) se face de la nivelul de călcare corespunzător locuirii din perioada de funcţionare a celor trei bordeie din faza N4 descoperite până în prezent în acest sector.
Extramuros.
O suprafaţă de aproximativ 36 mp a fost cercetată în exteriorul incintei de N, scopul principal fiind clarificarea cronologiei nivelului N4, mai exact prezenţa sau absenţa unui strat de cultură sau a unor complexe din această
perioadă. Stratigrafia obţinută este mult mai simplă decat în spaţiul intramuran: strat gros de dăramatură provenită din demantelarea incintei, nivelul de călcare din sec. VI (N1), pămant de nivelare cu mult pigment de mortar (N2), nivel de călcare pe pămant brun vegetal (N3). Complexele înregistrate sunt databile în sec. V: un şanţ perpendicular pe incinta (din faza N2) şi patru gropi din fazele N3 şi N2. Lipsesc elemente stratigrafice certe care pot fi legate de momentul de construcţie al incintei. Cercetarea acestei suprafeţe extramurane confirmă faptul că bordeiele şi mormintele descoperite în interiorul cetăţii aparţin într-adevar unei faze iniţiale de locuire intramuros.