Pantelimon | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62618.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Pantelimon
Localitate:
Pantelimon
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Sud-Bazilica
Toponim:
Ulmetum
Localizare:
| 62618.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băjenaru | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Campania din acest an a avut ca principal scop demontarea martorilor din perimetrul bazilicii paleocreştine pentru a pregăti dezvelirea în suprafaţă a monumentului. Astfel s-a obţinut o imagine mai clară a compartimentării bazilicii şi mai cu seamă a diferenţelor de nivel dintre corpul principal al bazilicii (trinavat), narthexul (?) adăugat într-o perioadă ulterioară (probabil în sec. VI) şi nivelul de călcare de la exterior. Se confirmă încă o dată starea foarte precară de conservare a monumentului, demantelarea profundă a zidurilor perimetrale şi intruziunile din interior (gropi), rezultat al scoaterii din uz a edificiului în faza finală de locuire în cetate (sfârşitul sec. VI - începutul sec. VII). Pentru campania viitoare obiectivul central rămâne finalizarea săpăturii la bazilica paleocreştină şi înregistrarea tuturor detaliilor legate de aceasta.
Cel de-al doilea obiectiv al campaniei a constat în deschiderea a patru noi suprafeţe (I 39-45, J 39-45, K 39-45, L 39-45) între bazilică şi praetorium-ul săpat de Vasile Pârvan, pentru a verifica relaţia stratigrafică dintre cele două edificii şi pentru a căuta elemente de datare mai clare pentru cel din urmă. Deocamdată s-a mers pe nivelul din sec. VI (N1), între strada care lonjează bazilica la N şi zidul sudic cu mortar al pretoriului, constatându-se peste tot o stare foarte avansată de degradare a zidurilor din piatră legată cu pământ, fie încă din antichitate, fie în timpul săpăturilor Pârvan. Este astfel destul de dificil de identificat traseul acestor ziduri, mai ales că trebuie săpate negativele lăsate de şanţurile de demantelare. Nivelul de călcare din această perioadă, care se află la circa -0,50/0,60 m sub nivelul actual, nu are o consistenţă sănătoasă, în multe locuri fiind vorba de o superficială bătătorire a pământului nivelat.
În apropierea pretoriului şi chiar în coridorul sudic al acestuia (zona carourilor 39-41), acolo unde săpătura Pârvan a mers până aproape de pământul viu, au fost conturate mai multe gropi, a căror cercetare a fost amânată pentru campania viitoare. Din primele constatări rezultă că avem de-a face cu gropi din mai multe faze de locuire în cetate, o parte dintre ele spărgând zidurile coridorului amintit (fie la stadiul de fundaţii, fie doar ca negative rezultate din demantelare). Datarea lor mai exactă ar putea contribui la precizarea cronologiei edificiului în sec. IV-V, pentru care deocamdată avem o certitudine (că nu a mai funcţionat în sec. VI) şi o presupunere (o posibilă anterioritate faţă de construcţia cetăţii).