Pantelimon | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62618.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Pantelimon
Localitate:
Pantelimon
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Sud-Vest
Toponim:
Ulmetum
Localizare:
| 62618.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gămureac | Emilian | participant | Ministerul Culturii |
| Ionescu | Mihai | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Covacef | Zaharia | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Lungu | Liviu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Mitroi | Octavian | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Papuc | Gheorghe | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Potârniche | Tiberiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Cristina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Gabriel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
În campania arheologică a anului 2011 au fost continuate săpăturile din apropierea turnului patrulater de sud-est, aflat pe latura de sud a fortificaţiei, între poarta mare de sud-vest şi poarta mică. Au fost trasate patru secţiuni, una pe direcţia est-vest (SIV) şi trei pe direcţia nord-sud (SV, SVI, SVII) cu următoarele dimensiuni:
- SIV: 20 x 6 m (s-a atins o adâncime de 1.55 m); SV: 4.45 x 3 m (s-a atins o adâncime de - 1.10); totodată în turn s-a golit toată depunerea „Vasile Pârvan" de - 3.80 m; SVI: 11 x 3 m (s-a atins o adâncime de 1.10 m până la sondajul de lângă incintă şi de 3 m în dreptul incintei de vest); SVII: 10 x 4 m (s-a atins o adâncime de 2.50-2.70 m - variaţie datorită înclinării terenului până la sondajul de lângă incintă şi de 3.75 m în dreptul incintei de vest).
Stratigrafic situaţia se prezintă astfel:
În SIV şi SV situaţia este următoarea: după pământul vegetal (0.10 m) urmează fie un nivel cu multă cenuşă (0.30 m), fie un nivel compus arsură (0.15-0.20 m) cu multe urme de lemn ars (cărbuni), apoi un pământ post demolare amestecat cu moloz mărunt (0.20-0.30 m) şi încheiem cu un strat de dărâmătură (0.50-0.75 m) a incintei (pe aceasta în SIV aveam urma unui bordei datat în secolele XVI-XVII).În SVII situaţia este următoarea: în carourile 1-4 avem un prim nivel vegetal (0.15 cm), urmat de un nivel de pământ de culoare roşie (puternic incendiat, cu numeroase urme de arsură, maxim 1.0 m), apoi un nivel cenuşos cu urme de cărbune ars (are un aspect de depunere aluvionară noroioasă, 10-15 cm). Continuăm cu un nivel post demantelare amestecat cu moloz mărunt (15-20 cm), apoi apare nivelul propriu-zis de dărâmare a incintei (variază din cauza pantei între 0.20 şi 1.0 m), urmat de un nivel de lut de culoare brun neomogen (variază din cauza pantei între 0.50 şi 0.75 m)şi un nivel ultim provizoriu de culoare galbenă (0.10 m) în care am identificat resturile unui bordei probabil datat în secolul VI p.Chr. ce avea în componenţă un cuptor a cărui vatră se păstrează relativ bine. În zona caroului 5 (lângă incintă) am efectuat un sondaj care ne-a relevat un prim nivel ce corespunde săpăturii arheologice efectuate de Vasile Pârvan în debutul secolului X, urmat de o lentilă subţire de pământ de culoare gri, apoi o nivelare cu un pământ de culoare galbenă, din nou un nivel de culoare gri (aproximativ 1 m), iar apoi până la adâncimea maximă de 3.75 pământ galben viu. În grundul SVII am identificat un posibil bordei ce urmează a fi cercetat în campania anului următor. În perimetrul lui se păstrează vatra unui cuptor circular. Totodată în apropierea bordeiului am identificat un bloc mare de emplecton desprins din antichitate din partea superioară a incintei.
Cercetările din acest an ne-au prilejuit câteva observaţii privind tehnica constructivă, ca şi materialele folosite la curtină (pe cei 7 m identificaţi) şi turn. Curtina prezintă o demantelare şi o distrugere amplă, poate cea mai puternică dacă facem comparaţie cu restul curtinelor fortificaţiei. Structura curtinei a fost identificată pe 7 m în cele două secţiuni (SVI şi SVII), până la adâncimi variabile cuprinse între (3.0 şi 3.75 m - adâncimi maxime atinse ale secţiunilor respective).Fundaţia este construită, în cea mai mare parte în şanţ normal, în manieră clasică, cu mortar şi piatră. Partea sa superioară este realizată într-un şanţ evazat, având pe exteriorul său până la soclu, o scliviseală neuniformă cu mortar, probabil cu rol de hidroizolaţie. În continuare pot fi identificate 2 asize din care prima poate fi considerată ca soclu. Bucăţile de piatră au dimensiuni, în general mijlocii, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm şi cele minime e 15 x 35 m.
În SVI am identificat, pe profilul de vest, latura turnului care se leagă de curtină, de prima plintă. În componenţă apar blocuri de dimensiuni mijlocii de piatră, mai păstrându-se până la temelii pe aproximativ 1.10-1.20 m. Fundaţia este ca a incintei, beneficiind de aceleaşi detalii constructive. Menţionăm că în partea superioară a zidului de sud a turnului patrulater, dar şi pe zidul de est apar urmele în mortar a numeroase ţigle, o dovadă a sistemului de construcţie opus mixtum.