Pantelimon | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Neatribuit;
Tipuri de sit:
Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 62618.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Pantelimon
Localitate:
Pantelimon
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Poarta de NV
Localizare:
| 62618.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gămureac | Emilian | participant | Ministerul Culturii |
| Băjenaru | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Covacef | Zaharia | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Lungu | Liviu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Papuc | Gheorghe | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Potârniche | Tiberiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Cristina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Gabriel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Intervenţia arheologică din sectorul Poarta de N-V s-a concentrat pe următoarele obiective:
- protejarea şi punerea în valoare a zonei porţii, prin degajarea zonei înconjurătoare acesteia, atât în interior cât şi în spaţiul extramuran
- conservarea primară a complexelor descoperite, în măsura dezvelirii acestora
- determinarea stratigrafiei sectorului şi completarea informaţiilor privind structurile construite din interiorul şi exteriorul porţii şi turnurilor acesteia
- asigurarea situaţiei din teren şi dobândirea unui maxim de informaţii ştiinţifice necesare implementării unui proiect de restaurare a porţii şi turnurilor adiacente.
Cercetarea arheologică a început prin trasarea unei secţiuni în zona extramuros, perpendicular pe turnul din dreapta (V) al porţii de NV, în scopul determinării stratigrafiei şi a degajării zonei extramuros. S1/2010, cu dimensiunile de 2 x 8 m, a condus la degajarea resturilor vegetale, a pământului şi a dărâmăturii din exteriorul turnului, având în vedere faptul că în zona respectivă au fost realizate intervenţii arheologice de către acad. Vasile Pârvan, cu prilejul dezvelirii porţilor, turnurilor şi curtinei cetăţii Ulmetum.
Se constată faptul că relaţia stratigrafică dintre turnul amintit şi zona exterioară este întreruptă pe o porţiune de cca. 1 m de-a lungul turnului şi curtinei, rezultat al cercetării arheologice anterioare executate de-a lungul acestora. Cu toate acestea, constatăm că stratul de dărâmătură a turnului atinge în exterior grosimea maximă de 0,45 m şi se întinde în exterior la o distanţă mai mare de 8 m.
În zona intramuros, cercetarea arheologică a debutat prin realizarea casetei C1/2010 cu dimensiunile de 10 x 10 m, pe interiorul porţii de NV, datorită următoarelor circumstanţe:
- zona a fost cercetată arheologic în 1912 şi 1913 de către Vasile Pârvan, care a publicat rezultatele în Analele Academiei Române tomul XXXVI.
- situaţia din teren, în zona din intramuros a porţii de NV, blocată încă din antichitate, se prezintă sub forma unei pante line ce coboară din 3 laturi către zona porţii, pe o porţiune de până la 7-8 m către S-E. Această situaţie explică de fapt limitele intervenţiei arheologice din 1912-1913 din zonă, realizată până la atingerea adâncimii maxime corespunzătoare celui mai vechi nivel de locuire din acest sector.
- caseta C1/2010 poate doar să încerce a determina o stratigrafie în porţiunile încă necercetate şi anume doar pe laturile de E şi parţial, pe latura de S.
- pentru laturile de N şi V, ce flanchează practic poarta şi latura dreaptă a turnului acesteia, panta descrescătoare nu a permis realizarea unei intervenţii arheologice, situaţia din teren permiţând doar o intervenţie pe laturile de E şi S.
Având în vedere aceste aspecte, săpătura arheologică propriu-zisă s-a concentrat pe limita de S şi E a casetei C1, în limitele pantei descendente către poarta de NV.
Latura de S a casetei C1/2010 porneşte din dreptul mijlocului distanţei dintre intrarea şi contrafortul interior al turnului din stânga porţii, latura de E este paralelă cu poarta, latura de N se opreşte la nivelul în dreptul contrafortului interior al turnului din dreapta iar latura de V flanchează virtual latura interioară a porţii.
De asemenea, s-a urmărit corelarea informaţiilor stratigrafice cu cele rezultate din sondajul magistral din interiorul cetăţii Ulmetum, sondaj situat la cca. 2 m S de caseta C1/2010.
În spaţiul din interiorul Casetei C1/2010 ar fi trebuit să fie (re)descoperite câteva tronsoane de ziduri romano-bizantine, identificate şi cercetate în timpul intervenţiilor arheologice din 1912-1913. Astfel, dacă zidul ce îngustează intrarea în turnul din dreapta porţii de N-V rămâne în afara zonei cuprinse de caseta C1/20101, cel puţin zidurile ce închid poarta de NV la interior transformând acest spaţiu într-un edificiu, dar şi zidul ce porneşte către SE din dreptul turnului din stânga porţii ar fi trebuit identificate în teren,2 lucru dificil de realizat în condiţiile în care este protejat acest sit arheologic astăzi.
Astfel, printre cauzele situaţiei actuale pot fi enumerate demantelarea fortificaţiei de către localnici (în 1913 turnurile porţii măsurau cca 3 m înâlţime, iar astăzi abia dacă mai păstrează jumătatea acestei înălţimi) dar şi modul în care era realizată cercetarea la tehnică şi nivelul metodologic al anilor 1912-1913. Este cert faptul că cel puţin o parte din tronsoanele acestor „ziduri barbare” nu s-au păstrat, profilul stratigrafic de pe latura sudică a C1/2010 fiind relevant. Astfel, stratigrafia determinată pe cei 10 m ai laturii sudice din C1/2010 relevă o grămadă de pietre grosier fasonate, probabil rămăşiţele unui zid romano-bizantin legat cu pământ, zid ce a fost intenţionat demantelat, ce zăceau într-o groapă cu una dintre laturi de peste 5 m, colmatată succesiv prin mai multe intervenţii. Nu toate porţiunile cercetate arheologic în C1/2010 au fost deranjate de intervenţii anterioare, arheologice sau de altă natură. O parte din latura de S a acestei casete şi latura de E au putut fi cercetate în bune condiţii, până la adâncimea de -1,50 m. Stratigrafia relevă mai multe niveluri de depunere, dintre care primul, aflat sub nivelul vegetal şi un alt nivel cenuşiu cu umplutură cu pietre, se află la -0,70 cm, este superficial, de culoare cenuşie cu urme de arsură, fără material ce poate fi identificabil. Acest nivel se află situat deasupra unui nivel cenuşiu închis cu pietre, fragmente de calcar şi mortar, elemente provenite din zidul de incintă şi turnuri, sub care a fost identificat un nivel de călcare/amenajare romano-bizantin funcţional cel puţin până la jumătatea sau chiar sfârşitul sec. al VI-lea p.Chr.
Cercetarea s-a oprit la această adâncime, pe un nivel consistent de călcare din lut galben cu urme de cenuşă, ce începe la -1,20 m, nivel datat prin numeroase fragmente ceramice romano-bizantine (amfore orientale de tipul Berenice/Carthage LR 1 şi 2, fragmente de ulcioare şi oale de bucătărie, majoritatea databile în a doua jumătate a sec. VI p.Chr.) Se remarcă descoperirea în acest nivel a unei amforete aproape întregi (lipseşte o toartă) de tipul Antonova 5, de asemenea datată pentru perioada romano-bizantină.
Pe latura casetei C1/2010 din dreptul turnului din stânga porţii de NV au fost identificate, prăbuşite chiar lângă zidul fortificaţiei, numeroase blocuri de piatră rectangulare fasonate, provenind din paramentul interior al turnului şi al zidului porţii.
Înaintea prezentării unei scurte liste a pieselor descoperite în cursul acestei campanii, pot fi formulate câteva concluzii preliminare:
- Obiectivele cercetării arheologice din 2010 nu au fost atinse în totalitate, datorită insuficienţei resurselor de timp şi logistice alocate. Astfel, nici S1/2010 nici C1/2010 nu au fost terminate, cercetarea urmând a fi continuată. Este necesară adâncirea în C1/2010 pentru determinarea unei stratigrafii complete a depunerilor şi complexelor arheologice, dar şi adâncirea în extramuros la S1/2010, sub nivelul intervenţiei din 1912-1913.
- Nu a fost cercetată în suprafaţă o suprafaţă suficient de mare din C1/2010 pentru a identifica foarte exact traseul tuturor zidurilor romano-bizantine păstrate, ori pentru surprinderea porţiunilor care nu au supravieţuit timpului3.
- Doar după dezvelirea unei suprafeţe suficient de mari vor putea fi demarate activităţile de conservare primară, specifice protejării obligatorii a sitului arheologic cercetat.