Pâncota | Judeţ: Arad | Punct: Cetatea Turcească | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate; Biserică; Mănăstire; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 9663.01 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
or. Pâncota
Localitate:
Pâncota
Punct:
Cetatea Turcească
Localizare:
| 9663.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mărginean | Florin | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Istrate Marcu | Daniela | responsabil | SC Damasus SRL Braşov |
| Toma | Cătălina | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Neaţu | Cătălin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
În perioada 10-27 octombrie 2005 s-a desfăşurat cea de-a patra campanie de cercetare arheologică sistematică la Cetatea turcească din Pâncota, judeţul Arad. Lucrările au fost finanţate de MCC şi de CM Arad, în proporţii aproximativ egale.
Au fost trasate următoarele secţiuni:
S9B cu dimensiunile 5,5 x 2 m, adâncime medie 2,80 m. A fost trasată în prelungirea secţiunii S 9A din anul 2004, fiind un segment din secţiunea magistrală prin interiorul bisericii. Cu acest segment s-a început de fapt şi secţionarea valului de pământ, secţiunea fiind trasată până pe coama acestuia.
S12 cu dimensiunile 11 x 4 m, adâncime medie 1,80 m. A fost trasată paralel cu S 9A şi parţial S 9B, la o distanţă de 1 m S. Scopul acestei săpături a fost identificarea turnului de sud-vest al bisericii.
S12A cu dimensiunile 2 x 4 m, adâncime medie 2 m, a prelungit spre sud S 12, c. 4-8.
Turnul de SV al bisericii
Din turnul de SV al bisericii a fost surprins doar zidul de S, pe o lungime de aproximativ 7,20 m. Toată structura aflată spre interiorul bisericii a fost distrusă de groapa din sec. al XVI-lea (complexul nr. 1), astfel că planimetria exactă a acestei zone nu va putea fi stabilită decât ipotetic. Infrastructura turnului a fost construită foarte neregulat din bolovani de piatră de diferite dimensiuni - dar în general mici, cu diametrul de 8-10 cm – şi un mortar alb destul de friabil. Pe toată suprafaţa am observat doar 2 fragmente de cărămidă, cu grosimi de 3,5-4 cm. Cărămida este prost arsă la cărămiziu gălbui şi seamănă dealtfel destul de bine cu cea întrebuinţată la pardoseala capelei.
Zidul de S al bisericii
Zidul de S al bisericii lărgite spre V nu este ţesut cu turnul. Fundaţia este aşezată pe stâncă, şi a fost construită în sistem emplecton, cu exteriorul clădit din blocuri mari de piatră, în mod evident refolosite; multe dintre acestea păstrează urme din mortarul bisericii vechi. Ele provin din locuri diferite, parte din peretele vestic al bisericii, parte erau rebuturi. Zidăria este din acest motiv destul de neregulată, cu spaţii mari între blocuri şi cu mortar puţin. Miezul zidului este construit din pietre mici legate cu mult mortar galben foarte rezistent. La limita estică a secţiunii fundaţia a suprapus şi deranjat parţial o cistă (M 47).
Construcţii mănăstireşti
Atât turnul cât şi zidul sudic al bisericii lărgite au fost legate organic de construcţii mănăstireşti amplasate pe latura de S a bisericii. Au fost surprinse trei ziduri aparţinând acestor structuri, unul perpendicular pe zidul bisericii iar celelalte prelungind colţurile turnului. O astfel de anexă pare să se contureze între cele două turnuri de pe latura sudică a bisericii, adosată turnului vechi odată cu construirea celui nou. În interiorul anexei a funcţionat o podea din lut bătut, din care au fost surprinse câteva segmente în profilul intermediar din caroul 4.
Valul de pământ
Secţiunea 9B a ajuns până în punctul de maximă înălţime a valului de pământ. Pe acest segment situaţia înregistrată este cu totul surprinzătoare. Matricea stratigrafică se prezintă astfel:
- stânca nativă.
- umplutura unui orizont de morminte săpate în stâncă, pentru care nu dispunem de un element cert de datare.
- nivel de pământ negru amestecat cu oase de animale şi cu rare fragmente ceramice din sec. XI-XII.
- placă de zidărie cu grosime neregulată (maxim 0,60 m şi minim 0,15 m).
- umplutură de pământ negru cu fragmente ceramice din acelaşi interval al sec. XI-XII.
lentile succesive de pământ galben şi negru foarte tasat.
- umplutura epocii turceşti.
În aceste condiţii trebuie să admitem că amenajarea de pământ aparţine cel mai devreme sec. XII. Desigur, această încadrare va trebui verificată prin secţionarea completă a valului.
Morminte
A fost cercetat un schelet de copil aflat în S 9B (M46). Alte 2 morminte în cistă au fost suprapuse şi parţial distruse la construirea părţii vestice a bisericii (M47-48). Pentru prima dată avem un termen ante quem pentru datarea cimitirului în ciste din piatră, care trebuie să fi încetat astfel în secolul al XIV-lea.
Tot în S 9B au fost identificate mai multe morminte suprapuse de placa de mortar din structura valului.
Cpl.1/2005
Groapă de sec. XVI. În secţiunea 9B a fost cercetată o groapă din secolul al XVI-lea, a cărei parte inferioară s-a adâncit în medie cu 0,70 m în stânca nativă. Groapa a tăiat amenajările specifice valului de pământ, coborând într-o pantă accentuată dinspre vest spre est. Umplutura constă dintr-un pământ negru puternic pigmentat, din care au fost recuperate următoarele materiale: ceramică întregibilă; bolovani de piatră şi fragmente de blocuri semi-ecarisate sau ecarisate; oase de animal. O monedă de la începutul secolului XVI confirmă datarea acestui complex, sugerată dealtfel de materialul ceramic.
Cpl.2/2005
Latura sudică a turnului a tăiat un cuptor. Un mic fragment din bolta acestuia a fost descoperit în S12A, dar situaţia a fost neconcludentă. Singura observaţie interesantă este că bolta cuptorului a fost construită din lut amestecat cu fragmente ceramice lucrate la roata înceată şi având exteriorul lustruit. Fragmentele pot fi datate cu titlu de ipoteză în sec. XI-XII.
Cpl.3/2005
O groapă cu formă neregulată, săpată în stânca nativă, a fost identificată în S12A. În umplutura gropii se remarcă foarte mult pigment de arsură şi de cărbune, şi rare fragmente ceramice din sec. XI-XII.
Cpl.4/2005
Un cuptor a fost surprins parţial în S12A, c. 6. Groapa cuptorului a fost săpată în stâncă. Instalaţia era de dimensiuni foarte mari şi urmează a fi cercetată prin extinderea săpăturilor.
Aşa cum ne-am obişnuit din campaniile anterioare, din săpătură a fost recuperată o impresionantă cantitate de ceramică şi de oase de animale. În principal distingem două grupe cronologice: sec. XII şi sec. XVI. Primul moment pare legat de amenajarea valului de pământ, când în umplutura acestuia a fost aruncată o importantă cantitate de ceramică. Cel de-al doilea aparţine începutului epocii turceşti, când presupunem în cetate o intensă activitate de re-amenajare a spaţiilor.
Alături de ceramică au fost descoperite şi o serie de obiecte speciale dintre care menţionăm: 3 monede din prima parte a sec. XVI, 4 vârfuri de săgeată de diferite tipuri, un pinten cu rotiţă fragmentar, mai multe cuţite şi alte obiecte metalice mărunte.