Pănade | Comuna: Sâncel | Judeţ: Alba | Punct: Sărături | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare rurală; Depozit de bronzuri;
Cod RAN:
| 7375.03 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Sâncel
Localitate:
Pănade
Punct:
Sărături
Localizare:
| 7375.03 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boroffka | Nikolaus | participant | Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany |
| Hansen | Svend | participant | Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany |
| Ciugudean | Horia | responsabil | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Fântâneanu | Cristinel | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Inel | Constantin | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Raport:
Scopul primei campanii de săpături (1-29 aprilie 2008) a fost acela de a cerceta locul de descoperire al unui depozit de bronzuri din perioada târzie a epocii bronzului, semnalat în anul 2002 MNUAI. Locul de descoperire este situat în apropiere de vărsarea Pârâului Pănăzii (care marchează şi graniţa cu localitatea Biia) în Târnava. Pârâul prezintă un interes deosebit prin faptul că unul dintre izvoarele sale are un conţinut ridicat de sare. De la Pănade erau cunoscute mai ales materiale neolitice (cultura Criş), de epoca fierului (pumnal „cimerian”, tezaur de monede Latène) şi romane (aşezare rurală) în vreme ce din localitatea învecinată Biia provin cunoscutele descoperiri de aur de vreme hallstattiană. În anul 2006, în apropierea locului de descoperire a depozitului de bronzuri, au fost găsite, în primele sondaje, materiale ceramice din vremea perioadei târzii a epocii bronzului şi mai recente astfel că s-a presupus existenţa unei aşezări contemporane depozitului. La răsărit de pârâu, pe aria localităţii Biia a putut fi identificată şi o aşezare aparţinând perioadei mijlocii a epocii bronzului (cultura Wietenberg). Pe terasa inferioară, unde potrivit descoperitorului ar fi ieşit la iveală depozitul, au fost efectuate prospecţiuni geomagnetice de către colegii de la Universitatea din Kiel1, ceea ce a permis înregistrarea mai multor anomalii. Prin sondare cu burghiul s-a putut constata că straturile de cultură ajung aici până la grosimea de cca. 1,5 m. Una din anomalii, în imediata apropiere a locului de descoperire a depozitului de bronzuri, a fost cercetată într-o secţiune cu dimensiunile de 5 x 5 m.
La adâncimea de 0,4-0,6 m au ieşit la iveală resturile unei aşezări de vreme postromană (sec. III-IV p.Chr.), cu locuinţe de suprafaţă (platformă arsă, de lut cu amprente de crengi şi scânduri); descoperirea este neobişnuită, în această zonă fiind cunoscute pentru perioada în discuţie predominant locuinţe adâncite. Sub această aşezare târzie căreia îi aparţin, probabil, cea mai mare parte a anomaliilor înregistrate geomagnetic, se găseşte un strat antropogen masiv de 1,3m, conţinând pigmenţi de lut ars, puţine cioburi din perioada târzie a epocii bronzului şi neobişnuit de puţine oase de animale. În general, consistenţa stratului nu pare să fie specifică depunerilor de aşezare, suprafaţa cercetată este însă prea mică pentru a permite atribuiri concrete. În stratul aparţinând perioadei târzii a epocii bronzului au fost descoperite, nu departe unul de celălalt, două obiecte de bronz (un ac şi un fragment de verigă) cărora li se adaugă un buton de bronz. Acul permite o datare ceva mai exactă în perioada Bronz D (Reinecke). Cele trei obiecte de bronz (remarcabil de multe pentru suprafaţa cercetată) pot fi considerate ca fiind o mică depunere în vreme ce depozitul principal (în jur de 40 de obiecte) se situa imediat la V de secţiune. Stratul de pămât steril a fost surprins la adâncimea de -1,8 -2 m. Cercetările vor continua în anul 2009, prin extinderea suprafeţei săpăturilor şi utilizarea unui detector de metale pentru identificarea eventualelor piese din depozitul de bronzuri nerecuperate până în prezent.