Ostrov | Judeţ: Tulcea | Punct: Piatra Frecăţei | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
| 161115.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Ostrov
Localitate:
Ostrov
Punct:
Piatra Frecăţei
Toponim:
Beroe
Localizare:
| 161115.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Barnea | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Iacob | Mihaela | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stanc | Simina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Facultatea de Biologie |
Raport:
Analiza eşantionul faunistic de la Piatra Frecăţei
Simina Stanc
Materialul faunistic analizat a fost adunat în cursul săpăturilor arheologice derulate în anii 1998, 2001 şi 2002, fiind datat ca aparţinând secolelor XI-XII.
În anul 1998 au fost adunate fragmente osoase din secţiunea S1, carourile: C 1, C 5, C 6, C 7, C 8, C 11, C 12, C 20, C 21, C 22, C 25, C 26, C 27, C 28.
Materialul faunistic adunat în anul 2001 provine din Secţiunea VI, carourile: C 3, C 4, C 5 şi C 6.
În anul 2002 materialul faunistic a fost adunat din secţiunile VI b, VII b, VI c şi VII c.
Deoarece provin din complexe aparţinând aceleiaşi perioade istorice, toate resturile faunistice au fost cuprinse într-un singur eşantion, constituit din 3920 fragmente, care provin de la peşti, păsări şi mamifere. Acestora li se adaugă alte trei fragmente de om (Homo sapiens), care nu au fost luate în studiu. Cea mai mare parte dintre resturi (90%) aparţine grupului mamiferelor, acest procent incluzând şi cele 1571 fragmente care nu au putut fi determinate specific. Datorită gradului ridicat de fragmentare, aceste piese (reprezentate de fragmente de craniu şi diverse oase lungi şi late, fragmente de vertebre şi coaste) nu au putut fi atribuite unei anumite specii, dar ele provin de la mamifere, atât domestice, cât şi sălbatice.
Dintre peşti, speciile cele mai bine reprezentate ca număr de resturi identificate sunt: crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis), ştiuca (Esox lucius) şi şalăul (Stizostedion lucioperca); au fost identificate şi resturi de sturioni, însă nu s-a putut preciza specia. Pentru o aşezare localizată pe malul Dunării, ne-am fi aşteptat să fie mai multe resturi de peşti în eşantion.
Dintre cele 86 resturi atribuite păsărilor, 61 aparţin găinii (Gallus domesticus).
Speciile de mamifere domestice identificate sunt: vita (Bos taurus), ovicaprinele (Ovis aries şi Capra hircus), porcul (Sus domesticus), calul (Equus caballus), măgarul (Equus asinus), câinele (Canis familiaris) şi pisica (Felis domestica). Ponderea cea mai mare o are vita domestică. Grupurile ovicaprine şi porcine au ponderi asemănătoare, atât ca număr de resturi, cât şi ca număr minim de indivizi estimaţi.
Resturile de mamifere sălbatice sunt foarte numeroase în eşantion, reprezentând 43% din totalul resturilor determinate pentru mamifere. Cerbul are o frecvenţă ridicată, 25% din totalul resturilor atribuite mamiferelor. Speciile de mamifere sălbatice identificate sunt următoarele: cerbul (Cervus elaphus), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus) şi castorul (Castor fiber). Ponderea ridicată a resturilor de mamifere sălbatice (în principal cerb şi mistreţ) este un indicator al importanţei pe care o avea vânătoarea pentru populaţia de la Piatra Frecăţei, în perioada secolelor XI-XII.