Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Păcuiul lui Soare | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Cetate;
Cod RAN:
| 62547.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Ostrov
Localitate:
Ostrov
Punct:
Păcuiul lui Soare
Localizare:
| 62547.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Damian | Oana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Olteanu | Radu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Cercetarea arheologică din campania 2011 s-a concentrat, ca majoritatea celor desfăşurate după anul 2000, asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al fortificaţiei insulare1, în vederea obţinerii de informaţii suplimentare privind maniera de fundare a cetăţii, pentru realizarea unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Deşi acesta a fost cercetat în anii 60 ai secolului secolului XX şi publicat în primul volum monografic despre situl de la Păcuiul lui Soare, finalizarea studiului fortificaţiei presupune înregistrarea nu numai a detaliilor constructive vizibile, ci şi obţinerea de informaţii suplimentare privind elementele sale de fundare, vizând şi instalaţia portuară, situată pe latura de sud-est a cetăţii şi cercetată doar parţial în secolul trecut2.
În campania 2011 cercetările au continuat în Sectorul Port, extinzându-se şi adâncindu-se suprafaţa cercetată în perioada 2008-2010 pentru identificarea limitei sudice a instalaţiei portuare, a relaţiei dintre curtina estică şi zidul turnului sudic al debarcaderului, a laturii sudice a acestui turn, ca şi pentru clarificarea formei sale. S-a lucrat într-o casetă cu dimensiunile de 12,60 x 8,80 m, până la adâncimea de 5,20 m, înregistrându-se depuneri de nisip aluvionar.
Zidul de incintă estic al cetăţii bizantine, mult mai demantelat în această zonă, apare la o cotă situată cu 0,90 m mai jos decât în restul instalaţiei portuare, fiind degajat în suprafaţa cercetată pe o lungime de 5,40 m, având lăţimea de 4,30 m. Zidul sudic al turnului sudic al debarcaderului este lat de 5,60 m, lăţimea fiind măsurată de la limita sudică a intrării sudice a turnului debarcaderului până la ceea ce pare a fi limita sudică a acestui turn. Lungimea bine păstrată a turnului sudic este de 7,30 m, cu indicii pe teren că ar putea atinge 9,30 m pe direcţia N-S. Faptul că zona de racord a debarcaderului la zidul de incintă în partea sudică are un aspect total diferit de zona nordică ar putea fi explicat în două moduri:
- este vorba de un turn cu dimensiuni foarte mari, extrem de demantelat şi ca atare, mult mai greu de descifrat, putând reprezenta o situaţie asemănătoare fie celei înregistrate la est de poarta mare a cetăţii - un turn cu o latură semicirculară şi una dreaptă pentru a realiza cu zidul de incintă un unghi obtuz, menit să constituie un obstacol în calea apelor şi mai ales a gheţurilor, fie celei înregistrate la vest de poarta mare a cetăţii - un turn semicircular;
- turnul sudic al debarcaderului nu marchează limita sudică a debarcaderului, ci este urmat spre sud de o altă platformă.
Faptul că diferenţa de nivel dintre înălţimea păstrată a curtinei şi adâncimea maximă a suprafeţei deschise, implicit a limitei vizibile a debarcaderului spre est este de 4,50 m, face săpătura foarte anevoioasă, dar se impune extinderea ei spre sud pentru a identifica racordul dintre curtină şi extremitatea sudică a platformei debarcaderului. Este necesară continuarea cercetării pentru finalizarea înregistrării sistemului de fundare a instalaţiei portuare în zona limitelor sale sudică şi estică, pentru definitivarea înregistrării monumentului, precum şi pentru găsirea unor eventuale soluţii de conservare şi punere în valoare.