Ormeniş | Judeţ: Braşov | Punct: Tipia Ormenişului | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate; Sanctuar;
Cod RAN:
| 41550.03 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
Ormeniş
Localitate:
Ormeniş
Punct:
Tipia Ormenişului
Localizare:
| 41550.03 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bălos | Angelica | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Costea | Florea | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Cioc | Mihaela | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Savu | Lucica Olga | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
Raport:
Campania s-a desfăşurat în perioada 1 august–20 septembrie. Muncitorii au fost recrutaţi din localitatea cea mai apropiată, Racoşul de Jos.
Obiectivul acestei campanii a fost definitivarea cercetărilor în acest punct în vederea realizării monografiei sitului.
Activitatea s-a desfăşurat pe două sectoare, după cum urmează:
- pe platoul cetăţii, unde în anul precedent a fost identificat un zid din piatră nefasonată, pentru stabilirea rolului şi a orientării acestuia;
- pe terasele antropogene, cu scopul stabilirii dimensiunilor, a modului de amenajare a acestora, cât şi obţinerea de informaţii referitoare la construcţiile existente acolo.
Incinta cetăţii
S-a deschis SI/2005 cu dimensiunile de 3,5 x 4,5 m, între SIII/2004 şi SII/1982, cu orientarea NV–SE. Prin ea s-a pus în evidenţă o fundaţie de construcţie din cea de a doua fază a locuirii dacice, datată la jumătatea sec. I a.Chr. Nu au putut fi urmărite integral cele două direcţii ale zidurilor datorită faptului că acestea au fost parţial demantelate încă din vechime, cu ocazia amplasării aici a sanctuarului de calcar. Nici destinaţia ei nu este sigură, dimensiunile apreciabile (peste 10 m lungime) făcând plauzibilă atribuirea pe seama unui înalt demnitar regal local, civil.
Terasele sudice
Secţiunea I/2005
A fost trasată între sanctuarul circular complex şi Terasa I, cu dimensiunile de 12,50 x 2,50 m. şi orientarea NE–SV. Prin aceasta s-a demonstrat că terasa superioară (TII) nu avea zid de susţinere, întâlnit pe celelalte terase. Atât în suprafaţa ei, cât şi în caseta învecinată (3 x 2 m) au fost dezvelite două pavaje în arc de cerc, adiacente sanctuarului. Acestea ocupă terasele II şi III şi se constituie într-un deambulatoriu al monumentului, având lăţimea totală de 6 m.
Celelalte şase secţiuni (SII, SIII, SIIIA, SIV, SV, SVI) şi cele 10 cas. (C1–C10) au fost trasate pe terasele IV – VII şi în afara acestora, pe panta sudică a dealului. Traseul secţiunilor a fost şi în acest an „impus” de plantaţia de pini, în general fiind orientate SV–NE.
Terasa a-V-a.
A fost trasată iniţial Secţiunea II/2005, în partea inferioară a terasei pentru a verifica existenţa şi dimensiunile zidului de susţinere a terasei şi a eventualelor construcţii. Orientarea acesteia a fost de 43º NE, iar dimensiunile de 8,5 x 3 m.
S-a constatat existenţa unei fundaţii din bolovani mari de calcar, care la prima vedere părea să constituie un zid de terasă.
Prin deschiderea SIII/2005, cu dimensiunile de 10,50 x 3 m, paralelă cu precedenta, la 7 m distanţă, s-a constatat că fundaţia continuă pe aceeaşi direcţie.
În ultima secţiune menţionată s-a constatat o schimbare a direcţiei zidului în discuţie. Pentru dezvelirea construcţiei ce începuse să se contureze, denumită Cpl. 1 au mai fost deschise alte trei secţiuni şi o casetă după cum urmează:
Secţiunea IIIA/2005 - începe din m. 4 al celei precedente (cu precizarea că numerotarea metrilor a început dinspre vale), paralelă cu aceasta şi cu un martor de 0,50 m, dimensiunile fiind de 6,50 x 1,50 m.
Cas. V/2005 - este paralelă cu cele două menţionate înainte, având un martor de 0,30 m spre SIIIA/2005 şi dimensiuni de 3 x 1,50 m.
Deschiderea acestora din urmă a avut ca scop urmărirea direcţiei zidului ce le traversează în diagonală.
Secţiunea V/2005
A fost trasată paralel cu SII/2005, la E de aceasta şi cu un martor de 0,50 m. Secţiunea începe de la m. 2,5 al celei din urmă şi are dimensiunile de 10,50 x 3 m. Este vorba de secţiunea în cadrul căreia a fost identificată latura opusă a construcţiei.
Secţiunea VI/2005
Este singura trasată perpendicular pe toate celelalte, între SII şi SIII din acest an, cu martor de 0,50 m. spre ultima şi la o distanţă de 1,90 m de cealaltă. Având dimensiunile de 5 x 3 m, aceasta urmăreşte direcţia fundaţiei descoperite iniţial, respectiv cea dinspre baza Terasei a V –a, cea pe care este amplasat Cpl.1.
Prin corelarea planurilor secţiunilor amintite cu al celor din anii precedenţi a rezultat o construcţie de 15 x 8,5 m. Un colţ al acesteia a fost surprins în SIII/2005 şi consta dintr-un bolovan de mari dimensiuni, finisat la exterior iar un al doilea, tot dinspre vale, în SV/2005. În această din urmă secţiune s-a constatat existenţa unei scări de acces construită din trei blocuri de calcar prelucrate.
Obiectivul iniţial a fiind obţinerea unui profil al teraselor, deci şi al Terasei a V-a, a fost nevoie să fie demontat ultimul nivel,cel al Cpl.1. În toate cele 3 secţiuni (SII, SIII şi SV) care traversau terasa, sub nivelul amintit, datat în faza târzie a locuirii dacilor pe Tipia Ormenişului, a fost identificată faza veche dacică, cea anterioară epocii lui Burebista. Dacă în SII/2005 primul nivel dacic a fost surprins sporadic, din cauza bulversării din ultima etapă, nu acelaşi lucru se poate spune despre situaţia din SIII/2005. Aici, sub pavaj a fost identificată chiar o locuinţă cu lipitura de perete şi vatra acesteia. În capătul dinspre vale al aceleiaşi secţiuni a fost identificat, in situ, chiar nivelul hallstattian. Este vorba de o vatră din Hallstatt-ul timpuriu, datarea fiind oferită de ceramica găsită în strat.
Marginea unei alte construcţii, databilă tot în primul nivel dacic, denumită în continuare Cpl.2 a fost dezvelită în partea sud–vestică a SV/2005. A fost dezvelit doar pragul, realizat din pietre de calcar şi parţial peretele din paiantă. Ţinând cont de urmele de lipitură de perete şi de pavajul păstrat, se pare că aceasta avea latura de cca. 5 m, iar accesul se făcea dinspre NV.
Terasa a-IV-a
Secţiunea IV/2005
S-a trasat pe terasa cu sanctuarul circular complex, la 13 m spre Racoş, măsurat de la cercul exterior al acestuia. Dimensiunile iniţiale au fost de 12 x 3 m, dar ca urmare a apariţiei unei fundaţii de zid din pietre mari de calcar într-o casetă aflată în amonte de acesta s-a decis prelungirea cu 4 m pe jumătate din lăţimea iniţială. S-a ajuns astfel la o lungime totală de 16 m care, s-a constatat ulterior, se întindea atât pe Terasa IV, cât şi capătul dinspre vale, pe Terasa V.
În primii 3 m, ce corespund terasei inferioare, a fost surprins un material arheologic bogat, precum şi urma unei fundaţii care, foarte probabil, aparţinea unei locuinţe din faza I dacică. Materialul ceramic recoltat între m. 6–12 nu indică existenţa vreunei case, putând fi socotit mai degrabă spaţiul dintre două construcţii. În prelungirea sus-menţionată situaţia este cu totul alta.
Fundaţia amintită a mai fost identificată în alte două casete, ambele paralele cu SIV/2005, în dreptul metrilor finali ai celei din urmă. La o distanţă de 12, respectiv 3,5 m spre prăpastia dinspre Racoş, au fost deschise Cas. 3/2005 cu dimensiunile de 3 x 1,50 m şi Cas. 6/2005 lungă de 6 m şi lată de 1,50 m. De asemenea, fundaţia de piatră a fost identificată şi Cas. 7/2005, însă, de data aceasta, pe direcţia perpendiculară. Având dimensiunile de 2 x 1,50 m, în C7/2005 au fost identificate cele două etape ale locuirii dacilor despre care va fi vorba mai jos. Trebuie făcută precizarea că descrierea va fi făcută împreună, toate cele punctele aparţinând aceleiaşi construcţii, denumită generic Cpl. 3.
Fundaţia din piatră este perpendiculară pe SIV/2005 şi pe casetele amintite şi este construită din bolovani mari de calcar. Dimensiunile Cpl.3, obţinute prin corelarea planurilor amintite cu cercetările din campania 1993, sunt asemănătoare cu cele ale Cpl. 1, bineînţeles ţinând cont de lăţimea mai mică a Terasei IV în această zonă (sub 15 m).
În m. 13-14 ai SIV/2005 a fost identificat un contur de perete din paiantă ce traversează secţiunea, compact şi amestecat cu o mulţime de vase dacice sparte pe loc. Demontarea peretelui din chirpici a adus lămurirea: este vorba de construcţii din etape succesive de locuire, ambele fiind opera dacilor. Locuinţa din paiantă se datează, cu ajutorul ceramicii, în faza anterioară reformelor regelui Burebista, construcţia din piatră fiind ulterioară.
În campania de cercetări arheologice 2005 au mai fost trasate şi alte casete de verificare după cum urmează:
Cas. 1/2005
A fost trasată la 19 m de colţul, paralelă cu S II/2005, şi cu dimensiunile de 3 x 1,50 m. S-a constatat că în acest loc nu mai există zid de susţinere al Terasei a V-a nivelarea artificială a stâncii fiind suficientă.
Cas. 2/2005
A fost amplasată pe Terasa a VI-a, la 11 m în aval de SIII şi SVI cu scopul de a verifica dacă există zid de susţinere a terasei în acea zonă şi pentru identificarea eventualelor construcţii. În suprafaţa acesteia, lungimea fiind de 2,50 şi lăţimea de 1,50 m nu a fost descoperit decât pavajul, marginea terasei fiind probabil mai jos.
Cas. 4/2005
Este amplasată în marginea inferioară a Terasei III, la 9 m în amonte de C3/2005 cu acelaşi scop ca şi al celorlalte. În suprafaţa acesteia, stânca masivă a fost tăiată vertical pentru a scuti munca necesară ridicării zidului de terasă iar pavajul a fost găsit la cotele corespunzătoare celor două terase.
Cas. 8/2005
Este trasată în partea inferioară a Terasei a VII-a, în dreptul SIII şi SIIIA, şi are 5 x 4 m, latura lungă fiind spre SV. La nivelul pavajului, din perimetrul acesteia a apărut, în latura de NV, o latură a unei construcţii ce urmează a fi dezvelită în campania viitoare.
Cas. 9/2005
Este amplasată pe Terasa VIII, la jumătatea lungimii acesteia şi are lungimea de 2 m şi lăţimea de 1,5 m. A relevat faptul că şi această terasă este locuită, dovadă fiind pavajul cu ceramică hallstatiană în el şi dacică deasupra.
Cas. 10/2005
Este singura trasată în afara teraselor, mai jos, la 35 m NV de C9/2005. pe un teren înclinat ce nu este propice locuirii. S-a dovedit a fi pavată şi aceasta, dovadă a atenţiei pe care dacii o acordau împrejurimilor. Ea evidenţiază încă o dată importanţa pe care oficialităţile dacice locale din perioada statului au acordat-o atât trăiniciei construcţiilor, cât şi ţinutei „urbane” a întregului ansamblu.
Bibliografie: