Orăştie | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Pemilor - X2 | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 87647.02 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
mun. Orăştie
Localitate:
Orăştie
Punct:
Dealul Pemilor - X2
Localizare:
| 87647.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pinter | Zeno-Karl | responsabil | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Ţiplic | Ioan Marian | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
În campania anului 2004 au continuat cercetările asupra necropolei medievale timpurii din acest punct şi au fost dezvelite alte 16 morminte, ajungându-se astfel la cifra de 57 de morminte dezvelite până în prezent. Au fost trasate 10 secţiuni - S 37- S 46 – în care au fost cercetate şi 7 complexe neolitice.
Materialul arheologic din inventarul mormintelor este constituit din ceramică şi piese de metal, trebuind remarcată, în acest context, lipsa în continuare a materialului numismatic. În privinţa pieselor de lemn, piele sau materiale textile lipsa acestora este justificată de aciditatea naturală a solului, care face imposibilă conservarea lor, dar putem bănui prezenţa acestor materiale în legătură cu piesele de metal de care ar fi trebuit să fie ataşate. În ceea ce priveşte obiectele din ceramică (vase depuse ca ofrandă) numărul lor a crescut, fiind descoperite alte 5 morminte care aveau depuse în zona parietală stângă (M47, M54, M57) şi în zona parietală dreaptă (M48, M51) un vas-borcan. Inventarul lui M48 şi M57 conţine şi piese de armament şi harnaşament (tolbă cu săgeţi, scăriţă de fier, zăbală), fiind primul mormânt în care inventarul asociat cu vasul depus cu ofrandă alimentară conţine astfel de piese.
Inventarul metalic poate fi împărţit pe criterii de funcţionalitate în două categorii: piese de podoabă şi piese de echipament militar şi de harnaşament. Piesele de podoabă sunt în general simple şi confecţionate din metale neferoase (cupru sau bronz şi argint) şi reprezintă brăţări, cercei, inele, zurgălăi, fiind descoperite atât în mormintele de bărbat cât şi de femeie. Cerceii, din punct de vedere tipologic, fac parte din acelaşi tip reprezentat de brăţări, cu secţiune rotundă, diametrul variind foarte puţin în jurul valorii de 30 mm, fiind deschişi şi cu capetele ascuţite. Inelele descoperite în campania 2002 se alătură celor descoperite în campaniile anterioare încadrându-se în tipologia prezentată de Z. K. Pinter şi S. A. Luca. Se evidenţiază o regulă aproape generală în ceea ce priveşte poziţia, în care sunt descoperite brăţările în mormintele de bărbat: pe antebraţe în apropierea coatelor. Piesele de echipament militar descoperite sunt reprezentate mai ales de vârfuri de săgeată. Din punctul de vedere al descoperirilor de piese de armament şi a pieselor de harnaşament în acelaşi mormânt relevant este M 48 al cărui inventar este constituit din: tolba cu săgeţi, aşezată pe partea stângă a defunctului în zona pieptului şi a bazinului, iar săgeţile sunt cu vârful în sus, scăriţe de cavalerie depuse pe tibiile picioarelor, o zăbala articulată aflată lângă laba piciorului drept, diverse piese provenind de la căpăstrul calului şi podoabe (cercei şi brăţări). În mai multe morminte au fost depistate vârfuri de săgeţi depuse în mănunchi sau în tolbă.
Din cercetările desfăşurate până în prezent, putem spune că avem de a face cu o necropolă în cadrul căreia mormintele sunt organizate în şiruri paralele, lucru caracteristic necropolelor medievale timpurii din prima fază a orizontului Bjelo Brdo. Materialele descoperite în acest punct pot fi încadrate fără dificultate în perioada timpurie a evului mediu transilvănean (prima jumătate a secolului al X-lea şi până la începutul secolului al XI-lea), în acest sens existând corespondenţe tipologice în mai multe puncte cercetate în spaţiul intracarpatic. Încadrarea tipologică şi cronologică a necropolei din punct de vedere al cronologiei relative şi absolute a fost făcută de Z. K. Pinter şi S. A. Luca, fiind vorba de o necropolă caracteristică orizontului Bijelo-Brdo (sf. sec. X - începutul sec. XI) şi faţă de cele afirmate de cei doi autori, pe baza descoperirilor din campania 2002, au apărut unele materiale, ce aduc mai multă exactitate în ceea ce priveşte cronologia relativă a necropolei. Descoperirea mormintelor cu vas (M47, M48, M51, M54, M57) permite o încadrare cronologică mai strânsă şi aşează necropola în orizontul cultural din care face parte şi necropola de la Alba Iulia – Staţia de Salvare II. În special vasul descoperit în M51 ne permite o datarea în jurul mijlocului secolului al X-lea, fiind vorba de un vas cu gât canelat şi cu două torţi laterale.
În perioada 1945-2000 au fost făcute numeroase descoperiri de necropole datate pe baza materialelor descoperite în secolele X-XI: Cluj-Napoca – Str. Semenicului1, Cluj-Napoca – Str. Plugarior2, Hodoni – Pocioroane3, Simeria Veche – Săuleşti, punctul În Vii4, Moldoveneşti5, Pîclişa6, Deva – Micro 157, Ghirbom – Gruiul Fierului8, Alba Iulia – Staţia de Salvare II9, Alba Iulia – Str. Arhim. Iuliu Hossu10. Mormintele de la E de Tisa şi din Banat aparţin unor luptători din a doua generaţie care au luat contact cu populaţia locală din aceste zone şi cu cultura materială a acesteia11. Inventarul mormintelor din necropolele menţionate mai sus caracterizează populaţia ungară aflată la a doua generaţie în spaţiul panonic; absenţa săbiilor, coroborată cu tipul evoluat de scăriţe, cu talpa arcuită spre interior, sunt elemente care pledează pentru datarea în a doua jumătate a secolului al X-lea.