Oradea | Judeţ: Bihor | Punct: Salca - Fabrica de bere | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 26573.04 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
mun. Oradea
Localitate:
Oradea
Punct:
Salca - Fabrica de bere
Localizare:
| 26573.04 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bulzan | Sorin | responsabil | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Fazecaş | Gruia Traian | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Ghemiş | Călin | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Lakatos | Attila | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
Raport:
Terasa Salca a Crişului Repede este menţionată în literatura de specialitate încă de la începutul secolului trecut1. Este deja bine cunoscut faptul că acest sit este unul dintre cele mai importante din zonă datorită bogăţiei materialului arheologic descoperit, grosimii mari a straturilor de cultură, precum şi oportunităţii de a rezolva câteva aspecte cronologice privind perioada neoliticului final şi eneoliticului timpuriu în nord-vestul Transilvaniei.
Zona ocupată de fosta fabrică de bere se situează pe partea stângă a şoselei Oradea – Beiuş, în prelungirea spre est a punctului Salca "Gheţărie"2.
Deoarece în acest punct urma să fie ridicat un mare complex comercial care ar fi compromis definitiv cercetarea arheologică, a fost demarată o campanie de cercetări arheologice de salvare.
Dată fiind situaţia deja înaintată a lucrărilor de construcţie în momentul demarării săpăturii de salvare, am fost nevoiţi sa ne adaptăm la situaţia din teren. Au fost executate 3 secţiuni cu dimensiunea de 10 x 1,5 m şi 12 casete de 5 x 5 m.
Situaţia stratigrafică se prezintă identic cu cea surprinsă la Salca "Gheţărie": neolitic timpuriu (cultura Criş), neolitic târziu (grupul Herpály), eneolitic timpuriu (cultura Tiszapolgar) şi secolele IV–V p. Chr. Au mai fost surprinse complexe izolate aparţinând culturii Baden în care era prezent şi material Coţofeni şi un complex aparţinând fazei finale a culturii Igriţa de la sfârşitul epocii bronzului.
Au fost descoperite patru locuinţe aparţinând grupului Herpály toate fiind de tip bordei şi având mai multe faze de locuire (3 - 5). În interiorul lor se afla un impresionant material ceramic, mare parte din acesta fiind pictat cu bitum pe fond alb. De asemenea toate locuinţele prezintă în inventarul lor piese litice din silex sau obsidian (microlite în ceea mai mare parte).
În locuinţa surprinsă în Cas A/6, sub ultimul nivel de reamenajare a locuinţei L 1/2002 a fost descoperit un mormânt de inhumaţie, scheletul fiind întins pe spate şi orientat E – V. Inventarul mormântului era relativ sărăcăcios, fiind compus din fragmente ceramice pictate provenind de la trei vase şi câteva aşchii de silex şi obsidian.
Culturii Tiszapogár i-au putut fi atribuite un număr de trei locuinţe, toate aceste fiind de suprafaţă şi cu o singură fază de amenajare. Repertoriul formelor şi ornamentelor este foarte bogat şi variat, tipologic fiind specific fazei A a acestei culturi.
Dintr-un nivel deranjat de deasupra unei locuinţe Tiszapolgár (L 6/2002) provine un fragment al unui sceptru de os, decorat cu motive geometrice (triunghiuri haşurate) specifice culturii Otomani .
Orizontului din secolele IV–V p. Chr. îi aparţin trei cuptoare compartimentate de ars ceramica, însă cu foarte puţin material ceramic în ele. C 1/2002 descoperit în Cas A/6 avea crusta refăcută de trei ori.
Deşi în dreptul unor complexe stratul de cultură atinge o adâncime de –3,70 m, faptul că nivelele de depunere sunt mai subţiri iar complexele mai disparate ca în zona Salca "Gheţărie" ne determină să credem că în zona fostei fabrici de bere ne aflăm într-o zonă limitrofă a locuirii neolitice şi eneolitice de pe terasa Salca [Gruia Fazecaş, Lakatos Attila]
Rezumat:
Au fost executate 3 secţiuni. Situaţia stratigrafică se prezintă astfel: neolitic timpuriu (cultura Criş), neolitic târziu (grupul Herpály), eneolitic timpuriu (cultura Tiszapolgar) şi secolele IV–V p. Chr. Au mai fost surprinse complexe izolate aparţinând culturii Baden în care era prezent şi material Coţofeni şi un complex aparţinând fazei finale a culturii Igriţa de la sfârşitul epocii bronzului.