Oradea | Judeţ: Bihor | Punct: Cetate | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marta | Doru | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Rusu | Adrian Andrei | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Raport:
Săpăturile s-au concentrat în jurul clădirii fostei vămi, intrată într-un proces de restaurare. În acest scop au fost executate trei mici sondaje: două pe latura de nord-vest şi una pe latura de nord, fiecare având dimensiunile de 3 x 2 m. Relevante din punct de vedere arheologic au fost doar primele două. Astfel stratigrafia sitului constă într-o succesiune de amenajări şi reamenajări alcătuite din nivele de pământ amestecat cu fragmente de cărămidă, piatră, chirpic şi pigmenţi de arsură.
În privinţa fundaţiilor clădirii este de remarcat adâncimea lor impresionantă – sondajul nostru sesizându–le profunzimea la –5,30 m. Ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea, fosta clădire a vămii a suprapus zidul medieval de incintă (sfârşitul secolului XIII – începutul secolului XIV) care o străbate în diagonală, fiind cauza principală a tendinţelor de înclinare asupra structurilor. Este interesant de subliniat faptul că la un secol de la terminarea construcţiei, în jurul anului 1850, substructurii i-au fost adosaţi contraforţi din cărămidă aflaţi la o distanţă de cca. 2,50 m unul de celălalt. Scopul acestora era tocmai sprijinirea pereţilor care deja aveau tendinţa de înclinare. Datarea cărămizilor a fost posibilă pe baza ştampilelor aplicate pe acestea. În ţesătura zidului din cărămidă au fost descoperite fragmente de ancadramente din piatră, de factură gotică şi renascentistă provenite de la vechiul ansamblu medieval al cetăţii.
Materialul arheologic, în ciuda ariei restrânse a săpăturilor a fost relativ bogat, constând din fragmente ceramice (căldări de lut, oale borcan, piese smălţuite din secolele XVI – XVII), fragmente de cahle-oale, piese din bronz (aplici, cârlige), fier (ghiulele, foarfece, unelte agricole) şi sticlă (pahare şi butelci). [Doru Marta]
Rezumat:
Săpăturile s-au concentrat în jurul clădirii fostei vămi, intrată într-un proces de restaurare. În acest scop au fost executate trei mici sondaje: două pe latura de nord-vest şi una pe latura de nord. Materialul arheologic, în ciuda ariei restrânse a săpăturilor, a fost relativ bogat, constând din fragmente ceramice (căldări de lut, oale borcan, piese smălţuite din sec. XVI – XVII), fragmente de cahle-oale, piese din bronz (aplici, cârlige), fier (ghiulele, foarfece, unelte agricole) şi sticlă (pahare şi butelci).