Opatiţa | Comuna: Deta | Judeţ: Timiş | Punct: Călăşturi | Anul: 2008


Descriere:

Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică; Necropolă;
Cod RAN:
| 155476.01 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Deta
Localitate:
Opatiţa
Punct:
Călăşturi
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ţeicu Dumitru responsabil Muzeul Banatului Montan, Reşiţa
Draşovean Florin participant Muzeul Banatului, Timişoara
Raport:
Cercetările de arheologie medievală de la Opatiţa-Călăşturi au vizat identificarea bisericii medievale atestată în izvoarele diplomatice din anii 1334-1335 şi 1432, pe de o parte şi, în egală măsură, dezvelirea necropolei contemporane momentului ecleziastic1. Investigaţiile din anii anteriori au oferit un pachet consistent de informaţii cu privire la fortificaţia de pământ şi lemn, care a înconjurat biserica medievală de la Opatiţa2. Mormintele au fost cercetate în S2/2006, S1/2008 şi S2/2008. Au fost cartate în cursul cercetărilor din anul 2008 un număr de 34 de morminte de inhumaţie, fără inventar funerar3. Descrierea mormintelor: M35. Cercetat în S2/2006 la adâncimea de -0,80 m. A fost identificat doar craniul, fiind un mormânt deranjat. M36. Identificat în aceeaşi zonă, la -0,80 m. Mormânt deranjat. M37. Cercetat în S2/2006 la -0,85 m adâncime. Mormânt de adult, bine conservat, care măsura 1,80 m lungime. Ambele braţe erau aşezate pe abdomen. M38. Cercetat în S1/2008, caroul 1, la -0,65 m adâncime, complet deranjat. M39. Săpat parţial, în S1, la adâncimea de 0,45 m. M40. Săpat parţial, în S1, la -0,40 m adâncime. M41. Cercetat parţial. S-a identificat doar craniul în S1/2008 la -0,25 m. M42. Identificat în extremitatea sudică la S1, la -0,85 m adâncime. Craniul spart de tasarea pământului. Ambele braţe erau aşezate pe lângă corp. Măsura circa 1,50 m. M43. A fost parţial cercetat, doar jumătatea inferioară în S1. M44. Aşezat în şir cu M43. A deranjat la rândul său o înmormântare mai veche, notată în plan M45. Mormânt de adult, bine conservat care a avut braţele aşezate pe abdomen. Măsura 1,61 m. M45. A fost deranjat de groapa mormântului M44. S-au identificat craniul, oasele antebraţelor şi bazinul. M46. Identificat în marginea estică a S1, la -0,25 m adâncime. M47. Cercetat parţial în extremitatea sudică a S1, la adâncimea de 0,80 m. S-au evidenţiat în plan craniul, o parte a toracelui şi a oaselor braţelor. M48._A fost identificat în S2/2006 la adâncimea de -0,75 m, în marginea sudică a secţiunii, fiind aşadar doar parţial investigat. M49._Identificat în stare de degradare în S2/2006. M50. Găsit în S2/2006 la adâncimea de -0,65 m într-o stare de conservare identică cu cea a mormântului 15. M51. Identificat în S2/2006, în şir cu M16. Braţul stâng era adus cu palma la claviculă. Groapa mormântului 19 a tăiat, în parte, M17. M52. Cercetat parţial pe extremitatea sudică la S2/2006. Braţul stâng era aşezat cu palma pe abdomen. M53. Identificat în S2/2006 la adâncimea de -0,80 m într-o avansată stare de degradare a scheletului. M54. Localizat în S2/2006 la adâncimea de 0,60 m. A distrus în partea superioară, o înmormântare anterioară, M21. M55. Poziţionat în S2/2006 la -0,65 m adâncime. Braţul drept era aşezat lângă corp, în timp ce braţul stâng era aşezat cu palma pe bazin. M56. Mormânt de copil, cercetat parţial în extremitatea estică a S2/2006, la adâncimea de -0,30 m. M57. Cercetat parţial în extremitatea sudică a S1/2008. M58. Identificat în S2/2008 la adâncimea de -0,40 m, o înmormântare deranjată total de lucrările moderne de amenajare a spaţiului de la Călăşturi. M59. Cercetat în S2/2006 la adâncimea de -0,80 m. A avut braţul stâng aşezat cu palma pe bazin, în timp ce braţul drept era aşezat lângă corp. Mormântul a aparţinut unui tânăr. M60. Identificat în S2/2006 la adâncimea de -0,80 m. Braţul stâng era aşezat cu palma la claviculă. A suprapus şi a deranjat o înmormântare mai veche mai veche M27. M61. S-au păstrat doar o parte a oaselor bazinului şi a membrelor inferioare. Deranjat de M26. M62. Identificat în S2/2006 la adâncimea de -0,80 m. S-a păstrat parţial. M63. Localizat în S2/2006. S-a păstrat craniul şi o parte din oasele braţelor. M64. Identificat în S2/2006 la adâncimea de - 0,90 m. Mormânt de adult. În groapa mormântului, în zona femurelor s-a găsit aruncată o monedă. M65. Păstrat doar craniul, identificat în profilul S2/2006, la -0,90 m adâncime. M66. A fost cercetat în S6/2007, în extremitatea nordică, la adâncimea de -0,80 m. Braţul stâng era aşezat pe lângă corp în timp ce braţul drept era aşezat pe bazin. M67. A fost parţial cercetat, doar zona membrelor inferioare în S6/2006 la -0,90 m adâncime. M68. Aşezat lângă M33. Parţial cercetat. Cele 68 de morminte identificate, până în stadiul actual al cercetării, se cartează pe jumătatea spaţiului nordic şi nord-estic al platoului fortificat de la Călăşturi. Au fost localizate morminte şi pe latura sudică, care exclud posibilitatea localizării bisericii medievale în aceste zone. Stratigrafia zonei a fost bulversată de amenajări moderne, de mare amploare, făcute la Opatiţa-Călăşturi în anii 1951-1953 când au fost săpate cazemate militare pe extremitatea estică a terasei pârâului Birdeanca. Acest fapt explică dealtminteri identificarea unor morminte la adâncimi de 0,25-0,40 m de la nivelul actual de călcare. Localizarea bisericii de cărămidă în interiorul incintei fortificate de la Opatiţa-Călăşturi rămâne o chestiune deschisă. Fragmentul de zid cercetat în S2/2008 oferă, deocamdată, un reper în problema monumentului de cult. Zidul din cărămidă legată cu mortar s-a păstrat pe o lungime de 4,80 m, orientat N-S, având o grosime de 0,80 m. Cercetările din anii următori îşi propun să clarifice problema bisericii medievale de la Opatiţa, concentrându-se în spaţiul estic al platoului, care a fost de altfel cel mai afectat de lucrările militare recente. Se au în vedere şi dezvelirea integrală a necropolei de la Călăşturi. Cercetările de arheologie medievală de la Opatiţa-Călăşturi, prin dosarul de informaţii acumulat cu privire la fortificaţia de pământ şi lemn din secolul al XV-lea care înconjura biserica medievală, constituie în momentul actual un reper în arheologia ecleziastică a Banatului medieval [Dumitru Ţeicu]