Oltina | Judeţ: Constanţa | Punct: Capul Dealului | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Aparaschivei | Dan | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Şova | Constantin | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Custurea | Gabriel Gheorghe | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Mototolea | Constantin-Aurel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Cristina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
În anul 2009 săpătura sistematică din aşezarea fortificată de perioadă medieval timpurie de la „Capul Dealului" a fost concentrată asupra Complexului 2/2008, din S I B, pentru a cărui decopertare integrală s-a procedat la realizarea unei casete, Cas. A/2009, în C. 4 - 8, de 5 x 2 m.
Complexul meşteşugăresc are 3,24 m pe direcţia N-S, 3,44 m pe latura de S şi 3,66 m pe cea de N. Amprenta cuptorului, circulară, are diametrul de 0,75 - 0,82 m. Pe laturile de V şi S spaţiul dintre cuptor şi temelia din piatră a pereţilor a fost căptuşit cu pământ galben şi pietre, prezentând, la momentul descoperirii, împreună cu temelia, grosimi de 0,58 m (0,30 m fiind peretele), respectiv 1 m. Spre N se păstrează partea inferioară a peretelui din piatră (de 0,48 - 0,50 m lăţime), surprinsă mai clar spre NV unde, de altfel, colţul atelierului este bine conturat, spre deosebire de jumătatea estică a laturii care se pierde într-o aglomerare de pietre provenite chiar de la prăbuşirea ei. În exteriorul suprafeţei complexului au apărut spre colţul de NV o bârnă arsă, iar spre cel de NE o groapă de par. În partea estică, în formă de „L" şi trecând pe lângă peretele Nic, se află podeaua lutuită (2,84 x 2,06 m), aflată la 0,94 - 1 m faţă de nivelul actual de călcare. Spre N de cuptor, pornind de la acesta şi intrând sub peretele prăbuşit, se află un şanţ (lat de 0,36 m şi surprins pe o lungime de 1,22 m) cu pereţii copţi la galben-maroniu, în care se aflau, la momentul descoperirii, resturi de lemn carbonizat, cenuşă şi pământ galben copt, foarte nisipos, ce provenea de la pereţii şanţului. Precizăm că această amestecătură, existentă în şanţ, prezenta o temperatură ridicată comparativ cu suprafaţa complexului.
Complexul 2/2008 se pare că era un spaţiu folosit exclusiv ca atelier, după cum ar dovedi latura estică rămasă deschisă, spaţiul destul de restrâns (0,90 - 1 m) dintre cuptor şi peretele nordic (tăiat oricum de şanţul amintit anterior), dar şi lipsa altor elemente prezente într-o locuinţă. Acoperişul, sprijinit pe pari, a căror amprentă se mai păstrează în colţul de SV, pe latura de S, la SE de cuptor şi în exterior, la NE de complex, pare a fi depăşit suprafaţa complexului, lăsând impresia unui şopron.
Numeroasele lupe de fier descoperite aici, zgura, cuptorul şi structura complexului ne determină să-l considerăm în continuare un atelier de prelucrare a fierului. Lipsa uneltelor specifice din descoperiri, starea de conservare precară a cuptorului şi lipsa urmelor de incendiu (excepţie bârna din exterior) ne duc la presupunerea că acesta a fost abandonat intenţionat.
Spre finalul campaniei s-a lucrat şi în C. 26 - 30 unde au apărut mai multe gropi de par, oarecum aliniate pe două şiruri, şi, se pare, o groapă menajeră. În campania viitoare urmează a se stabili natura acestora.
Pe ansamblu, materialul arheologic descoperit constă în ceramică fragmentară (sec. X-XII), arsă oxidant şi reducător, confecţionată din pastă nisipoasă şi ornamentată prin incizie, rare fragmente cenuşii cu decor în lustru şi smălţuite verde-oliv, o monedă romană, lupe de fier, zgură, o pipă smălţuită fragmentară, oase etc. În stratul vegetal au apărut şi fragmente ceramice specifice secolelor IV-VII.
Materialul rezultat a fost depozitat la MINAC