Oltina | Judeţ: Constanţa | Punct: Capul Dealului | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Custurea | Gabriel Gheorghe | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Mototolea | Constantin-Aurel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Cristina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
În toamna anului 2006 s-a desfăşurat cea de a patra campanie arheologică în aşezarea fortificată de perioadă medieval timpurie de la Oltina - Capul Dealului. Situat între localităţile Oltina şi Satu Nou (SV Dobrogei), pe un promontoriu din apropierea Dunării, flancat la N de apele fluviului, iar la S de cele ale lacului Oltina, situl a fost semnalată încă din anul 1935 de către P. Polonic1. Numeroasele descoperiri fortuite din acest punct, ca şi din teritoriul apropiat, au determinat acordarea unei atenţii sporite din partea cercetătorilor, în vederea achiziţionării materialelor respective2, dar mai ales iniţierea săpăturilor sistematice, începând cu anul 2001. În urma documentării pe teren - desfăşurată în timpul campaniilor arheologice din anii 2001-2003 - s-a stabilit că aşezarea medieval timpurie de la Capul Dealului a fost apărată de un val de pământ lung de cca. 410 m însoţit, către V, de un şanţ adânc de aproape 3 m şi s-a apreciat că aceasta a avut, în sec. X-XI, un aport deosebit în evoluţia societăţii din arealul apropiat3.
Din motive obiective campania din 2006 s-a desfăşurat doar pe parcursul a două săptămâni (14-28 septembrie), drept pentru care săpăturile au fost concentrate în C 13-20 din S 2, unde s-a urmărit clarificarea naturii complexelor 3 şi 4. Cercetările efectuate, apariţia în profilul de E, în urma intervenţiilor animalelor în cei doi ani în care nu s-a mai săpat, a unor cărămizi care par a indica gura unui cuptor, ca şi prezenţa în strat a unor urme de pământ ars şi cenuşă, ne-au determinat să presupunem existenţa în cpl. 3, cel puţin în faza actuală a documentării pe teren, a unui atelier meşteşugăresc (!?).
Pe ansamblu, materialul arheologic descoperit constă în numeroase fragmente ceramice specifice sfârşitului de sec. X şi celui următor (printre care şi patru funduri cu marcă de olar), două fusaiole, un fragment dintr-o brăţară bizantină de sticlă (de culoare albastră), un împungător din os, o gresie de ascuţit, zgură de sticlă etc.
Colectivul şantierului a efectuat şi cercetări de suprafaţă în zona localităţii Oltina. A fost vizat teritoriul cultivat cu viţă de vie, pornind din spatele centrului de colectare a grânelor, “Comcereal”, până la drumul care coboară spre Regia Tutunului, precum şi punctul “Şoseaua lui Traian”, de pe malul drept al Dunării, ultimul plasat la cca. 2,5 Km NE de aşezarea fortificată. Din primul punct au fost colectate fragmente ceramice din epoci diferite (getică, romană, romană-bizantină, medieval timpurie), în timp ce în al doilea a fost identificat un fragment de zid (probabil colţ) construit din blocheţi fasonaţi şi mortar, precum şi fragmente de ţigle şi cărămizi romane.
Materialul rezultat a fost depozitat la MINAC.