Oltina | Judeţ: Constanţa | Punct: Capul Dealului | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Custurea | Gabriel Gheorghe | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
În toamna anului 2001 am executat un sondaj arheologic în zona de S-V a aşezării fortificate de la Capul - Dealului, cunoscută încă din relatările lui P. P. Polonic (1935). Secţiunea a avut orientarea generală E-V, lungimea de 35 m şi lăţimea de 3 m, fiind paralelă cu axul longitudinal al aşezării şi în vecinătatea imediată a unei "gropi" practicată în valul de apărare al fortificaţiei medievale timpurii.
În cursul săpăturilor am constatat că valul respectiv a fost (în zona vizată - către Lacul Oltina) construit din pământ şi nu din piatră sau cu bază de piatră, cum se considera iniţial. Coama valului se află la o înălţime de cca. 2 - 2,5 m faţă de nivelul actual de călcare. În partea de V a valului (care uneşte practic malul Dunării cu terasa superioară a Lacului Oltina pe o lungime de cca. 400 m) se află şanţul de apărare aferent valului de pământ. Şanţul are o adâncime, măsurată până la solul galben - steril de aproximativ 3 m, faţă de nivelul actual de călcare. Am constatat că şanţul valului a urmărit traseul unei falii naturale ce delimitează, de la N la S, peninsula pe care este situată fortificaţia, care are o suprafaţă de aproximativ 10 - 12 ha. Valul fortificaţiei a fost afectat, în zona în care s-a efectuat sondajul, de cel puţin trei intervenţii constructive care, în etapa actuală a observaţiilor, nu pot fi plasate riguros cronologic (sec. X - XI). Este vorba despre rămăşiţele unor locuinţe şi amenajări aflate într-o stare de conservare precară şi încă greu de definit ca formă, situaţie care nu ne permite avansarea unor concluzii clare.
Spre interiorul fortificaţiei (către capătul de E al secţiunii noastre - S1) am surprins, de asemenea, urmele unor locuinţe, probabil bordeie, pe care nu le-am excavat din lipsa timpului şi a fondurilor necesare. Cantitatea mare de ceramică, unelte de piatră şi metal (agricole) constituie în prezent un indiciu asupra caracterului economic al aşezării, ca şi despre limitele cronologice de referinţă ale nivelurilor arheologice superioare (sec. X - XI). Câştigul ştiinţific al primei campanii de săpături de la Oltina (Capul - Dealului) este constatarea că, cel puţin în zona controlată stratigrafic de noi, nu poate fi vorba, aşa cum s-a presupus, despre o aşezare fortificată cu zid de apărare, ci despre una de tip "horodişte", cu val de pământ şi şanţ de apărare ridicată, probabil, peste ruinele, încă nesesizate arheologic, ale unei fortificaţii romane. Acest lucru este, în parte, sugerat de apariţia unor fragmente de terra sigillata specifice sec. I - II.
Viitoarea campanie de săpături va urma clarificarea situaţiei stratigrafice a zonei situate în vecinătatea vestică a valului, către interiorul fortificaţiei, ca şi lămurirea unor aspecte planimetrice sesizabile, deja, pe teren. Considerăm că cercetarea aşezării fortificate de la Capul - Dealului este de maximă importanţă pentru studierea segmentului de "limes" bizantin situat pe Dunăre, între cetăţile de la Păcuiul lui Soare şi Cernavodă, îndeosebi pentru istoria sec. VII - XII şi susţinem necesitatea continuării investigaţiilor printr-o eventuală extindere a colectivului de cercetare ca şi a deschiderii unor noi sectoare.