Oltina | Judeţ: Constanţa | Punct: Capu Dealului | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Şova | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Gabriel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Cristina Talmatchi, Constantin Şova
În campania din anul 2017 cercetările arheologice s-au desfăşurat pe întreaga suprafaţă a SIB şi în casetele acesteia. Totodată, a fost deschis un nou sector, C, în partea nordică a sitului, spre Dunăre, zonă greu accesibilă în anii precedenţi datorită existenţei unei păduri de salcâmi plantată în deceniul opt al secolului trecut, cu rol de susţinere a malurilor. În ultimul an Ocolul Silvic Băneasa a tăiat copacii, făcând posibilă intervenţia noastră. A fost deschisă o secţiune de control de unde sperăm să obţinem noi date referitoare la sistemului de apărare al aşezării, în însemnările ing. Pamfil Polonic menţionându-se „iar aproape de colţul nord-vestic se vede bine ieşind din val zidul înconjurător al cetăţii, care are o grosime de 4 m şi este construit cu pietre mari cioplite legate cu var”. În timp, sperăm să obţinem cât mai multe date despre ceea ce Pamfil Polonic considera la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea „Această cetate este după cetăţile de la Hinog (Axiopolis) şi Igliţa (Troesmis) cea mai mare şi frumoasă cetate de pe malul Dunării” [P. Polonic, Cercetări de pe malul drept al Dunării de la Hârşova în sus, manuscris (caietul 12, filele 33-35) aflat la Biblioteca Academiei Române].
În perimetrul SIB, au fost identificate şi cercetate integral sau parţial cinci complexe, dintre care trei gropi (Gr. 1/2017, Gr. 2/2017 şi Gr. 3/2017, ce tăiau Cpl 4/2016) şi două locuinţe (Cpl 1/ 2017 şi Cpl 2 /2017).
Dintre acestea, Gr. 1/2017, situată în partea sudică a Cpl 4/2016, are adâncimea de 1,40 m, pereţii arcuiţi şi fundul drept. Lăţimea maximă a acesteia este de 1,20 x 1,14 m, iar fundul are 0,70 x 0,65 m. Ea taie şi Cpl. 1/2017, iar pe jumătatea de nord pare să taie o altă locuinţă, la aproximativ - 0,75 m faţă de nivelul de conturare. Partea inferioară a gropii a fost săpată în pământ galben. Din inventarul acesteia menţionăm ceramica medievală timpurie (fund de amforă sferoidală, fragmente arse reducător cu decor lustruit, fragmente arse oxidant cu decor incizat), o greutate fragmentară din cărămidă, oase etc.
Gr. 2/2017, situată in partea estică a Cpl 4/2016, taie şi Cpl. 1/2017. Totodată, pare a tăia o locuinţă, spre nord, a cărei podea este la - 0,85 m şi un alt complex către est, cu podeaua la -1,20 m. Dimensiunile maxime ale acesteia sunt de 1,30 x 1,21 m, iar fundul, uşor alveolat, are 0,90 m x 0,70 m. Are pereţii arcuiţi. Adâncimea totală a acesteia este de 2,30 m, din care aproximativ 0,80 m în galben, restul fiind în niveluri de locuire. Din umplutura acesteia provin majoritar fragmente medievale timpurii, printre care şi unele de la amforă cu guler.
Gr. 3/2017, situată în partea de nord a Cpl 4/2016, este de formă aproximativ cilindrică şi avea fundul drept. Dimensiunile acesteia sunt de 0,80 x 0,75 m. Are o adâncime de 1,85 m, din care de la -1,15 - 1,20 m a fost săpată în pământ galben. Din inventarul acesteia amintim: un profil de castron decorat cu linii orizontale incizate şi fascicule în partea superioară, fragmente de la vase din caolin decorate cu vopsea roţie, ceramică fină arsă reducător cu decor lustruit, fragmente de la amforă sferoidală şi o lupă de fier.
Cpl. 1/2017 a apărut sub Cpl 1/2016, care îl suprapune parţial, şi este tăiat şi el de cele trei gropi care-l taie pe cel din 2016. Podeaua Cpl. 1/2017 este la 0,31 m sub podeaua locuinţei cercetată în 2016, umplutura dintre ele constând în pământ brun cenuşiu cu fragmente ceramice, o monedă bizantină (Vasile II – Constantin VIII) şi oase. Dimensiunile acestuia erau de 3,75 x 2,85 m, iar cuptorul era scobit în peretele de vest, spre colţul de NV.
Cpl. 2/ 2017, din caseta 3/2016, a fost cercetat parţial, intrând sub profilul de S. Suprafaţa surprinsă a acestuia, de 3,65 x 3,56 m, este delimitată în bună parte de şir de pietre, cu o lăţime de până la 0,35 m. Lucrările la acesta nu au fost încă finalizate. În colţul de NE se află cuptorul, la amenajarea căruia a fost folosită şi piatră fasonată, adâncit sub nivelul podelei.
În sectorul C, aproape de colţul nord-vestic al sitului, pe latura de vest, a fost deschisă o secţiune de control SIC, iniţial de 6 x 2 m (dispusă E-V), trasată într-o zonă uşor înălţată. Apariţia unor amprente de pari, a unui nivel cenuşos cu bucăţi lentilare tari, inclusiv de lutuială cu amprente de nuiele, şi a numeroase fragmente ceramice medieval-timpurii (ultimele dispuse cu precădere spre partea estică a secţiunii) ne-a determinat să lăţim suprafaţa de cercetare, dublând-o către sud, dar lăsând un martor de 0,5 m pe mijloc. Situaţia din extinderea către sud este asemănătoare cu prima parte lucrată spre nord. Datele oferite din cercetarea de aici sunt insuficiente pentru a ne permite o concluzie definitivă. De aceea, în campaniile următoare dorim să urmărim dacă amprentele de pari continuă spre sud sau nord.
Cercetarea desfăşurată în acest an în cele două sectoare aduce noi date referitoare la aşezarea fortificată medieval-timpurie de la Oltina-„Capul Dealului”, secolele IX-XI, îmbogăţind catalogul descoperirilor cu două locuinţe şi trei gropi, cu vase ceramice reîntregibile sau fragmentare (fragmente arse reducător cu decor lustruit; fragmente cu smalţ oliv sau vopsea roşie; amfore sferoidale; funduri cu mărci de olar), fusaiole, greutăţi pentru plasa de pescuit, cărămizi cu şănţuiri pentru ascuţirea obiectelor din os, bile de praştie, obiecte din piatră (gresii, râşniţe fragmentare), os (împungătoare, astragale), bronz (inel, monedă), fier (cuţite, piroane), precum şi cu un bogat material osteologic. Materialul rezultat a fost depozitat la MINA Constanţa.