Oltenița | Comuna: Municipiul Oltenița | Judeţ: Călărași | Punct: Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu) | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Gumelnița, mun. Oltenița, jud. Călăraşi. Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu)
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Eneolitic mijlociu; Eneolitic târziu; Eneolitic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Tell; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 100629.01 |
Județ:
CĂLĂRAŞI
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL OLTENIŢA
Localitate:
OLTENIŢA
Punct:
Măgura Gumelniţa (Măgura Calomfirescu)
Localizare:
| 100629.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazăr | Alexandru Cătălin | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
| Cristache | Silviu | participant | Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
| Dimache | Mădălina | participant | Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
| Zavalaş | Theodor | participant | Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Golea | Mihaela | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vasile | Gabriel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Parnic | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Darie | Adelina | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Opriş | Vasile | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Pîrvulescu | Cosmin Dan | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Ignat | Theodor | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Căpiţă | Carol | participant | Universitatea Bucureşti |
| Carozza | Laurent | participant | Universitatea Bucureşti |
| Popescu | Gabriel | participant | Universitatea Bucureşti |
| Covătaru | Cristina | participant | Universitatea Bucureşti |
| Frujina | Ovidiu | participant | Universitatea Bucureşti |
| Manea | Bogdan | participant | Universitatea Bucureşti |
| Șerbănescu | Adrian | participant | Universitatea Bucureşti |
| Toma | Andreea | participant | Universitatea Bucureşti |
| Roth | Cristian | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Situl de la Gumelnița, mun. Oltenița, jud. Călărași, este bine cunoscut prin prisma tell-ului de aici, una dintre cele mai mari așezări de acest tip din zona Balcanică. De asemenea, acesta este situl eponim al culturii Gumelnița, fiind compus dintr-o așezarea de tip tell, aparținând comunităților gumelnițene, din două necropole corespunzătoare așezării respective, iar în proximitate sunt semnalate și alte locuiri atribuite eneoliticului timpuriu (cultura Boian, faza Vidra), eneoliticului final (o necropolă Cernavoda II), epocii bronzului (o așezare atribuită culturii Tei), primei epoci a fierului sau culturii Dridu. Cercetările în acest sit au fost reluate din 2017, iar până în prezent s-au efectuat cercetări de teren aproape în fiecare an, excepție fiind anul 2020, când datorită situației particulare generate de pandemia COVID-19 nu s-au efectuat săpături. În campania 2021, colectivul de cercetare de la Gumelnița și-a propus continuarea lucrărilor din campania 2019, activitățile de teren fiind organizate în cele 3 zone principale, definite anterior: Zona 1. Sector tell (ce cuprinde perimetrul martorului de eroziune pe care se află așezarea de tip tell); Zona 2. Sector terasă (ce cuprinde terasa de la est și nord de tell, unde au fost identificate necropolele așezării, dar și alte urme de locuire preistorică); Zona 3. Sector off-tell (ce cuprinde zona de luncă inundabilă ce separă martorul de eroziune de terasă). Din păcate, perioada de activități de teren la Gumelnița nu a fost cea mai optimă, deoarece condițiile meteorologice din iunie 2021 au fost nefavorabile activităților arheologice (ploi, vânt, furtuni, descărcări electrice, temperaturi scăzute, averse), fapt ce ne-a permis doar atingerea parțială a obiectivelor propuse inițial. În campania 2021, datorită condițiilor meteorologice sus-menționate, au fost efectuate cercetări doar în două zone (1 și 2), rezultatele preliminare urmând a fi prezentate în continuare. Zona 1 - Sector Tell: În principal, în campania 2021 s-au continuat cercetările în suprafața S1 (16 x 8 m), din zona de sud-est a tell-ului, mai precis în sectoarele I și II. Aici s-a avansat cu cercetarea resturilor locuinței neincendiate L3. Astfel, s-a pus în evidență unul dintre pereții locuinței surprins în elevație, și s-a continuat demontarea nivelului de distrugere. La finalul campaniei am ajuns pe nivelul de podea al locuinței. Reamintim că respectiva construcție a fost afectată, la partea superioară (nivel de distrugere) de vechiul drum de acces pe tell, din perioada când martorul de eroziune era utilizat în alte scopuri (economic sau militar). Acestor deranjamente contemporane li se adaugă o serie de complexe arheologice posterioare (gropi), ce perforează construcția respectivă și afectează, inerent, relațiile stratigrafice din cadrul acesteia. Precizăm că atât în nivelul de distrugere, cât și pe nivelul de podea, au fost descoperite numeroase materiale ceramice, în asociere cu oase de animale, piese de silex sau alte artefacte. Menționăm și o piesă de cupru descoperită în us 1067. Foarte interesant este faptul că în groapa de par C18, la baza acesteia, alături de fragmente de cărbune și sediment, au fost identificate mai multe semințe carbonizate aparținând speciilor Hordeum vulgare și Pisum sativum. Datele cvasi-complete privind descoperirile din campania 2021 au fost deja publicate, în ultimul număr al publicației Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, editată de Muzeul Municipiului București. Zona 2 - Sector Terasă: După cum arătam și anterior, aici, datorită modificărilor majore ale terenului față de anii ’60 ai secolului trecut, când s-au realizat primele cercetări în zona necropolei, strategia de cercetare a fost adaptată la condițiile curente ale zonei, care implică inclusiv existența unei păduri de salcâmi, gropi de gunoi, terenuri agricole, alături de ruinele fostului Combinat de îngrășare a porcilor de la Ulmeni, jud. Călărași. În aceste circumstanțe, în campania 2021, s-a decis realizarea unei secțiuni noi, Son 15 (30 x 2 m), orientată NE-SV, în zona din vecinătatea „treptei de terasă” pe care s-au realizat sondajele de verificare din campaniile anterioare. Din păcate, condițiile meteorologice nefavorabile nu au permis decât îndepărtarea nivelului vegetal, motiv pentru care noua secțiune a fost conservată (folie plastic și pământ), urmând a fi redeschisă în campania 2022. În aceste condiții, în zona 2 s-a finalizat cercetarea complexului C12, atribuit comunităților Gumelnița. Acesta reprezenta o groapă de dimensiuni mari, de formă circulară, identificată în Son 14, carourile 4-5 (spre finalul campaniei 2019), ce intra în profilul de est al secțiunii. Astfel, în această campanie, s-a procedat la deschiderea unei casete (3 x 1.5 m), în vederea cercetării complete a acestui complex. Groapa C12 avea mai multe faze de umplere, distincte cromatic și morfologic, ce indică, implicit și explicit mai multe momente de utilizare ale acesteia. Astfel, un prim moment de utilizare este marcat de săparea gropii, al cărui scop inițial ne este dificil de decelat la acest moment. Urmează faza înmormântărilor, mai precis depunerea pe laturile de est și vest a două schelete umane, în conexiune anatomică: M15, descoperit pe latura de est a gropii C12, conținea scheletul unui individ de sex feminin, cu o vârstă estimată de 31 ani și o statură de 154,3 cm. Scheletul era într-o stare de conservare bună, fiind descoperit în poziție chircită, pe partea stângă, având o orientare S-N. Nu s-au identificat obiecte de inventar funerar; M16, a fost descoperit în partea opusă a gropii C12, tot în bază, pe latura vestică și conținea scheletul unei alte femei, cu o vârstă estimată de 49 de ani și o statură 149,6 cm, orientată N-S, fără inventar funerar. Interesant este că în secvențele de umplere ulterioare (ce reflectă fazele de utilizare) ale gropii C12, au fost descoperite mai multe resturi de mamifere (Ovis aries, Capra hircus, Canis familiaris, Bos taurus, Sus scrofa), scoici (Unio sp., Anadonta sp.) și melci (Helix sp., Viviparus sp.), alături de artefacte (fragmente ceramice reîntregibile, piese de silex, bucăți de râșnițe), fragmente de cărbune, etc. Interesant este că în us T1060, una dintre fazele de umplere de la mijlocul secvenței de utilizare a gropii C12, s-au identificat mai multe resturi osteologice de copil, aparent fără conexiune (deranjate, aruncate sau depuse în maniera respectivă?), asociate cu numeroase scoici, fragmente ceramice, oase și coarne de mamifere. Această asociere a 2 schelete de indivizi adulți, în conexiune anatomică, de sex feminin, cu resturi osteologice (fără conexiune) ale unui copil, alături de o cantitatea mare de resturi faunistice și artefacte/ecofacte, în aceiași groapă, dar în secvențe temporale diferite, reprezintă un caz mai puțin frecvent în arealul comunităților Kodjadermen-Gumelnița-Karanovo VI. Ultimele faze de utilizare ale gropii C12 păstrează caracteristicile specifice depunerilor menajere. Având în vedere cele menționate mai sus, situl Gumelnița demonstrează din nou, dacă mai era cazul, potențialul arheologic consistent, ce justifică pe deplin desfășurarea unei cercetări sistematice de lungă durată, care să aducă noi date privind populațiile preistorice din zona Dunării de Jos. Obiectivele principale urmărite în campania din anul 2022 vor fi: 1. Continuarea săpăturilor arheologice şi a cercetărilor interdisciplinare din cadrul necropolei eneolitice de la Gumelnița; 2. Continuarea cercetărilor în așezarea de tip tell eponimă aparținând culturii Gumelnita;
3. Realizarea de carotaje sedimentologice și palinologice pentru reconstituirea paleomediului; 4. Realizarea de prospecțiuni tip ERT și GPR pe suprafața tell-ului, în vedere decelării zonelor ocupate de locuirea Gumelnița; 5. Periegheze tip survey in proximitatea sitului. Tehnica de săpătură arheologică aplicată în situl de la Gumelnița va consta în metoda micro-stratigrafică, înregistrările stratigrafice realizându-se în sistemul unităților stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unități stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate. Ulterior informațiile sunt încărcate într-o bază de date dedicată, realizată sub Acces MS-Office. Sedimentul din complexele cercetate a fost recoltat şi sitat sau flotat. Din toate complexele cercetate au fost recoltate probe pentru datări absolute (14C), studii izotopice stabile (13C, 15N, 18O, 2H), analize fizico-chimice (fosfați, paleomagnetism, arheomagnetism) și analize de paleoparazitologie şi paleogentică (aDNA). Materialele arheologice au fost preluate de Muzeul Municipiului București și Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița. Materialele faunistice și carpologice vor fi prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Secției de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București. Materialele osteologice umane vor fi prelucrate şi analizate în Bioracheology Laboratory din cadrul Diviziei ArchaeoSciences din cadrul ICUB (Universitatea București). Piesele IMDA vor fi analizate în laboratoarele Universității „Valahia” din Târgoviște. Artefactele litice și ceramice vor fi analizate în laboratoarele Facultății de Geologie și Geofizică București. Materialele ceramice se vor analiza la MMB, Probele izotopice vor analizate în Stable Isotopic Laboratory din cadrul Diviziei ArchaeoSciences din cadrul ICUB (Universitatea București), iar datările 14C AMS sau OSL vor fi realizate la IFIN-HH. Celelalte categorii de artefacte, ecofacte, probe sau date vor fi studiate și analizate în laboratoarele Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, Muzeului Municipiului Bucureşti, Universității „Valahia” din Târgoviște și Diviziei ArchaeoSciences din cadrul ICUB, Universitatea din Bucureşti, dar și în cadrul unor laboratoare din străinătate.
Abstract [EN]:
The Gumelnița site is probably the most significant tell settlement North of the Danube. It belonged to the Kodjadermen-Gumelnița-Karanovo VI civilisation in the Balkan area in the second half of the 5th millennium BC. The Gumelnița site is well known for archaeologists, especially for the tell settlement. However, more sites belonging to various periods (e.g., Neolithic, Copper Age, Bronze Age, etc.) are documented in its proximity. The tell being on an erosion loess island from the terrace shows an impressive image from the ground level. The erosion loess island is surrounded at east and north by the high terrace of the Danube River and at south and west by its floodplain. Though from the ground level, it appeared to have the shape of an elongated mound, the aerial photos show that the erosion witness has a rectangular shape, with a length of 272 m and a width of 227 m, the maximum altitude being 38 masl. The archaeological stratigraphy thickness is over 4 m, the discoveries being attributed to the Gumelnița culture, A2 and B1 phases. The absolute chronology of the tell settlement based on the radiocarbon dating is 4448-4263 cal.BC with a 95.4% probability.
The field research campaign covered four weeks, but unfortunately, the weather conditions in June 2021, dominated by rain, wind, lightning, low temperatures and almost daily showers, allowed only to a small extent to achieve the proposed objectives. In Zone 1 (Tell Sector), we continued the investigation of the unburned construction L3. In Zone 2 (Terrace Sector), we finished the investigation of pit C12, which contained two individual inhumation graves (M15 and M16). The skeletons were deposited in a crouched position, oriented north-south and south-north, belonging to Gumelnita populations.
Bibliografie:
1. Dumitrescu V., ( 1925), Fouilles de Gumelniţa, Dacia II, p. 29–103.
2. Dumitrescu V., (1966a), Gumelniţa - sondajul stratigrafic din 1960, Studii și Cercetări de Istorie Veche 17 (1), p. 51–99
3. Dumitrescu V., (1966b.), New Discoveries at Gumelnitza, Archaeology 19 (3), 162–172.
4. Dumitrescu V., (1993), Oameni şi Cioburi, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XI, p. 1–220.
5. Dumitrescu V. , S. Marinescu-Bîlcu S., (2001), Noi descoperiri de la Gumelnița, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XVI-XVII, p. 114–144.
6. Lazăr C., ( 2001), Date noi privind unele morminte gumelnițene, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XVI-XVII, p. 173–183.
7. Lazăr C. (ed.), ( 2012), The Catalogue of the Neolithic and Eneolithic Funerary Findings from Romania, Bucharest: Cetatea de Scaun.
8. Lazăr C., Bălășescu A., Crăciunescu I., Covătaru C., Danu M., Darie A., Dimache M., Frujina O., Golea M., Haită C., Ignat T., Manea B., Mărgărit M., Opriș V., Radu V., Sava T., Sava G., Ștefan D., Vasile G., (2017), Gumelnița: Then and Now. The research results of the 2017 fieldwork, Studii de Preistorie 14, p. 119-174.
9. C. Lazăr, V. Opriș, T. Ignat, B. Manea, O. Frujină, C. Covătaru, A. Darie, A. Bălășescu, V. Radu, G. Vasile, M. Golea, M. Mărgărit, G. Popescu, M. Dimache, D. Pîrvulescu, M. Streinu, B. Șandric, M. Tufaru, A. Iancu, G. Dinu, V. Parnic, C. Căpiță, T. Zavalaș, A. Dima, T. Sava 2020. Gumelnița: research results of the 2018 and 2019 fieldwork seasons, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 6, 2020, p. 13-100.
10. C. Lazăr, V. Opriș, T. Ignat, B. Manea, C. Covătaru, A. Darie, A. Bălășescu, V. Radu, G. Vasile, M. Golea, M. Mărgărit, G. Popescu, A. Toma, M. Dimache, D. Pîrvulescu, V. Parnic, T. Zavalaș, L. Carozza 2021. Gumelnița: research results of the 2021 fieldwork season. Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 7, 2021, in press.
11. D. Șerbănescu 1985. Vestigii neolitice descoperite la Ulmeni, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos I, p. 25–35.
12. D. Șerbănescu, O. Androne 2016. Some preliminary considerations regarding the spatial organization on the eponymous settlement of the Gumelnita culture, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 2, p. 24–35.
2. Dumitrescu V., (1966a), Gumelniţa - sondajul stratigrafic din 1960, Studii și Cercetări de Istorie Veche 17 (1), p. 51–99
3. Dumitrescu V., (1966b.), New Discoveries at Gumelnitza, Archaeology 19 (3), 162–172.
4. Dumitrescu V., (1993), Oameni şi Cioburi, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XI, p. 1–220.
5. Dumitrescu V. , S. Marinescu-Bîlcu S., (2001), Noi descoperiri de la Gumelnița, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XVI-XVII, p. 114–144.
6. Lazăr C., ( 2001), Date noi privind unele morminte gumelnițene, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XVI-XVII, p. 173–183.
7. Lazăr C. (ed.), ( 2012), The Catalogue of the Neolithic and Eneolithic Funerary Findings from Romania, Bucharest: Cetatea de Scaun.
8. Lazăr C., Bălășescu A., Crăciunescu I., Covătaru C., Danu M., Darie A., Dimache M., Frujina O., Golea M., Haită C., Ignat T., Manea B., Mărgărit M., Opriș V., Radu V., Sava T., Sava G., Ștefan D., Vasile G., (2017), Gumelnița: Then and Now. The research results of the 2017 fieldwork, Studii de Preistorie 14, p. 119-174.
9. C. Lazăr, V. Opriș, T. Ignat, B. Manea, O. Frujină, C. Covătaru, A. Darie, A. Bălășescu, V. Radu, G. Vasile, M. Golea, M. Mărgărit, G. Popescu, M. Dimache, D. Pîrvulescu, M. Streinu, B. Șandric, M. Tufaru, A. Iancu, G. Dinu, V. Parnic, C. Căpiță, T. Zavalaș, A. Dima, T. Sava 2020. Gumelnița: research results of the 2018 and 2019 fieldwork seasons, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 6, 2020, p. 13-100.
10. C. Lazăr, V. Opriș, T. Ignat, B. Manea, C. Covătaru, A. Darie, A. Bălășescu, V. Radu, G. Vasile, M. Golea, M. Mărgărit, G. Popescu, A. Toma, M. Dimache, D. Pîrvulescu, V. Parnic, T. Zavalaș, L. Carozza 2021. Gumelnița: research results of the 2021 fieldwork season. Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 7, 2021, in press.
11. D. Șerbănescu 1985. Vestigii neolitice descoperite la Ulmeni, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos I, p. 25–35.
12. D. Șerbănescu, O. Androne 2016. Some preliminary considerations regarding the spatial organization on the eponymous settlement of the Gumelnita culture, Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 2, p. 24–35.