Ohaba Ponor | Comuna: Pui | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peştera Bordul Mare | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cârstina | Ovidiu | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Iamandi | Daniela | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Rogozea | Octavian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Ştefănescu | Radu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Cârciumaru | Marin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţu | Elena Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Peştera Bordul Mare de la Ohaba Ponor (com. Pui, jud. Hunedoara) este situată la marginea satului Ohaba Ponor, fiind săpată într-o bordură calcaroară a munţilor Şureanu. Prin poziţia sa, aceasta domină o mare parte din depresiunea Haţegului, ceea ce a constituit probabil o motivaţie destul de importantă pentru alegerea acestei aşezări de către comunităţile paleolitice.
Peştera Bordul Mare a fost cercetată în mai multe etape arheologice. Prima campanie de cercetări arheologice s-a desfăşurat între 1923 şi 1929 sub conducerea lui M. Roska, care şi-a axat săpăturile pe depozitul din faţa peşterii şi puţin în interiorul acesteia1. Săpăturile realizate de M. Roska, cât şi materialele arheologice descoperite de acesta, nu au fost exploatate suficient din punct de vedere ştiinţific. Trebuie să precizăm că cel mai bogat material musterian din această peşteră, dar şi în comparaţie cu toate peşterile care prezintă urme de locuire din paleoliticul mijlociu, a fost descoperit în această perioadă. Mai mult, determinările stratigrafice realizate sunt destul de pertinente, M. Roska descriind patru niveluri musteriene, acestea fiind identificate şi în campaniile de săpături ulterioare. De asemenea, tot în acestă perioadă au fost descoperite singurele fosile umane încadrate de Istvan Gaál omului de Neandertal.
În perioada 1954-1955, cercetările arheologice din această peşteră au fost reluate de un colectiv condus de C. S. Nicolăescu-Plopşor, iar în 1983, 1986 şi 1994, Al. Păunescu realizează câteva sondaje de verificare2.
Campania de cercetări arheologice din anul 2011 s-a axat pe curăţirea şi recuperarea unor profile stratigrafice din secţiunile deja săpate în scopul realizării pe viitor a unor analize interdisciplinare. De asemenea, am efectuat cercetări de teren în jurul peşterii pentru descoperirea de puncte paleolitice noi şi identificarea zonelor cu materie primă litică. Acest lucru s-a datorat lipsei fondurilor necesare deschiderii unor noi secţiuni, săpăturile în depozitul unei peşteri fiind destul de dificil de realizat fără finanţări adecvate. Din acest motiv, am optat pentru o prezervare a depozitului peşterii pentru cercetări viitoare, mai ales că este una dintre cele mai importante aşezări musteriene din ţară. În vederea efectuării de analize interdisciplinare care să ofere noi datări ale stratelor arheologice, pe şantierul din acest an a participat şi un reprezentat al University of British Columbia, Cornel Pop.
Deosebit de importante în acest an sunt rezultatele cercetărilor de teren realizate în zona unde este situată peştera Bordul Mare. La o distanţă de aproximativ 800 m de peşteră, pe drumul care urcă spre Fântâna Socilor unde au fost efectuate săpături preventive în anul 2010, în punctul numit Faţa lui Alb, au fost descoperite mai multe piese litice de factură musteriană. Acestea nu au fost găsite în asociere cu ceramică preistorică. Dintre materialele descoperite putem aminti un vârf pseudo-Levallois din chert şi o aşchie Levallois din radiolarit similară ca materie primă cu piesele descoperite în peştera Bordul Mare. O altă descoperire izolată a fost făcută în punctul Ruşor de pe malul Streiului. Tot în această zonă, cu ocazia unor decapări făcute în terasele Streiului pentru colectarea de pietriş, au fost recuperate mai multe surse de materie primă de bună calitate din vechea albie a râului, care puteau fi utilizate în debitajul litic de către comunităţile preistorice, inclusiv în peştera Bordul Mare.