Ohaba Ponor | Comuna: Pui | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peştera Bordu Mare | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 90609.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Pui
Localitate:
Ohaba Ponor
Punct:
Peştera Bordu Mare
Localizare:
| 90609.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ferencz | Iosif Vasile | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Drăghia | Daniela | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pavel | Romică | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Andriţoiu | Ioan | responsabil | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Peştera se găseşte la SE de sat, în masivul Bordul Mare este lungă de 19 m şi are intrarea orientată spre S. Primele săpături au fost efectuate de J. Mallasz şi M. Roska, în anul 1923, cercetările continuând cu intermitenţe până în anul 1929. În timpul campaniei din 1925 a participat şi I. Moldovan. Materialul osteologic din aceste campanii a fost studiat de St. Gaal, care a reuşit să identifice 3 falange umane atribuite lui Homo primigenius Schwalbe. Săpăturile au fost continuate între anii 1954-1955 de către un colectiv condus de C. S. Nicolaescu - Plopşor. Din 1998 datorită stării avansate de degradare au fost efectuate săpături de salvare de către Romică Pavel, sub conducerea lui Marin Cârciumaru. Din 1999 au mai participat la săpături şi Iosif Vasile Ferencz şi Daniela Drăghia, sub conducerea lui Ioan Andriţoiu.
Cercetările noastre din ultimii ani au relevat în această grotă un strat de cultură post paleolitic de numai 10 cm, în care se regăsesc materiale datate în neolitic (cultura Precriş), perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului (cultura Coţofeni), epoca dacică şi din Evul Mediu, confirmând rezultatele cercetărilor mai vechi.
În ceea ce priveşte locuirea paleolitică în campaniile din 1999 şi 2000 a fost continuată secţiunea începută în 1998 până la atingerea patului de stâncă. Materialul rezultat fiind mult mai sărac decât cel din anul 1998 este constituit din diferite tipuri de racloare, precum şi dintr-un număr însemnat de aşchii atipice. Materia primă folosită la fabricarea uneltelor o reprezintă în proporţie de peste 95% cuarţitul, în proporţie de cca. de 5% fiind prezent opalul şi jaspul. Materialul osteologic puternic fragmentat aparţine în special speciilor: Ursus speleaus şi de bovideu. Piesele rezultat a fost înregistrat pe fişe analitice şi pe hârtie milimetrică la scara 1/10, pentru fiecare piesă fiind trecută adâncimea şi distanţa de la două din laturile caroului în care au fost descoperite. Piesele sunt păstrate în depozitul MCDR Deva.
Perieghezele efectuate în timpul campaniei din anul 1999, de către membrii colectivului de cercetare, deasupra peşterii, pe stânca numită "Bordul Mare", au avut ca rezultat descoperirea în muşuroaiele de cârtiţă a numeroase fragmente ceramice specifice culturii Coţofeni. Ca urmare, un sondaj cu dimensiunile de 1x1 m a relevat aceeaşi bogăţie de materiale, la care s-au adăugat şi unele piese litice. Un alt sondaj cu dimensiunile de 1,5 x 1,5 m, efectuat pe "Bordul Mic" a relevat prezenţa stâncii, puternic alterate la 5 - 10 cm de la suprafaţa solului. Au fost descoperite în acest loc doar puţine fragmente ceramice atipice, care nu probează o locuire
În campania din vara anului 2000 a fost trasată o secţiune: S. 1, cu dimensiunile de 8 x 2 m, orientată E - V, urmărind investigarea unui mic platou situat pe culmea dealului, în apropierea sondajului efectuat în anul 1999. Secţiunea a fost împărţită în patru carouri, începând de la E. În primul carou stânca se găseşte imediat sub nivelul vegetal, în timp ce în carourile 2 şi 3 stratul de cultură se îngroaşă, atingând cca. 0,4 - 0,5 m. De la jumătatea celui de al patrulea carou panta se accentuează brusc, pe marginea ei putându-se observa o amenajare din bolovani, care par să delimiteze micul platou.
Materialul arheologic apare încă în stratul vegetal printre rădăcinile ierbii mărunte de munte, fiind prezentă o aglomerare de piese, mai ales ceramică, în primele trei carouri. Ceramica este specifică perioadei de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului, putând fi încadrată tipologic în faza a treia de evoluţie a culturii Coţofeni. În afara ceramicii, s-au mai păstrat bucăţi de lipitură de perete (sau/şi de podea). Materialul litic este reprezentat de două râşniţe din rocă vulcanică, un topor, păstrat fragmentar şi alte unelte de mici dimensiuni.
După caracteristicile descoperirii, se pare că avem de a face cu o locuinţă de suprafaţă ale cărei dimensiuni nu pot fi deocamdată precizate. Cercetările viitoare vor avea ca obiectiv investigarea întregii aşezări situate pe "Bordul Mare". De asemenea, vor trebui investigate sistematic adăposturile situate sub stâncile "Bordului Mic".