Obreja | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Sat Bătrân | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bozu | Ovidiu | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Gyömber | Maria | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Micli | Vidu | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Rancu | Dacian | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Ţeicu | Dumitru | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
Localitatea Obreja se află situată pe cursul inferior al râului Bistra, care constituie un culoar natural de legătură între Depresiunea Caransebeş şi zona Haţegului. Rama nordică a Bistrei este mărginită de masivul Munţilor Poiana Ruscă, iar la S se desfăşoară culmile Munţilor Ţarcu.
Cercetările arheologice au identificat în lunca Bistrei, pe malul nordic, în punctul Sat Bătrân urmele unei biserici medievale şi ale unei necropole.
Descrierea săpăturilor
Cele cinci secţiuni, create în plan S1-S5 au fost amplasate în zona de S şi de V a bisericii cu orientarea E-V.
Cercetările arheologice de la Obreja au oferit informaţii la fel de semnificative şi la fel de semnificative cu privire la structura planimetrică a bisericii. În zona de V a navei, în S3-S5, au fost cercetate un număr de 19 morminte.
Prezentăm în continuare cele mai semnificative morminte:
M. 14 - cercetat în S3, la adâncimea de 1,15 m; fără inventar funerar.
M. 16 - mormânt de la care s-a păstrat doar craniul.
M. 19 - mormânt dezgropat de M18.
M. 20 - a fost dezgropat de M18.
M. 21 - situat în martorul din S2 şi S3 a fost cercetat parţial. Groapa mormântului 17 a deranjat în parte M. 27.
M. 26 - cercetat în zona de la V de biserică. Păstrat parţial craniul şi braţele.
M. 27 - păstrat parţial, identificându-se doar picioarele, în marginea sud-vestică a secţiunii S4.
M. 28 - a fost identificat în martorul din S3 şi S4, fiind cercetat doar craniul.
M. 30 - Situat în imediata vecinătate a zidului vestic a navei. Braţul stâng era aşezat pe abdomen iar cel drept adus cu palma la claviculă.
Stabilirea limitelor cronologice ale necropolei, prin prisma inventarului funerar, este extrem de anevoioasă. S-au făcut înmormântări în cursul secolului al XV-lea, dar nu se poate aprecia momentul de început al cimitirului.
Necropola din jurul bisericii de la Obreja a avut o fază mai veche de înmormântări anterioară monumentului din zid. Observaţia noastră se bazează pe situaţia identificată în S3 unde M. 23 se afla sub fundaţia zidului vestic al navei.
Investigaţia arheologică a facilitat observaţii privind ritualul funerar şi o serie de tradiţii legate de înmormântare. Se remarcă prezenţa monedei la morminte depusă ca obol funerar.
Biserica medievală
În stadiul actual al cercetării a fost stabilit planul monumentului. Nava avea o formă rectangulară cu dimensiunile exterioare de 8 m/7,60 m. Zidurile aveau o grosime de 0,90 m, fiind construite din bolovani de râu, şi cu mortar. Feţele exterioare erau uşor cioplite. Aceeaşi structură din bolovani mari de râu se regăseşte şi în fundaţia navei. Zidul de V al navei a fost demantelat în bună parte, până în fundaţie.
În ceea ce priveşte interiorul navei, cercetarea arheologică a evidenţiat o puternică deranjare, care în zona de E, spre altar, a dus până la dispariţia zidurilor. Pe latura de V, spre N şi S, s-au ridicat într-o etapă ulterioară construcţiei bisericii contraforturi. Dimensiunile acestor elemente sunt de 1 m/0,75 m. Cercetarea arheologică până la acest stadiu, n-a oferit elemente concludente pentru cronologia bisericii.
Investigaţia arheologică a vizat zona de răsărit a monumentului unde au rămas nedefinite o serie de aspecte. Se impune de la bun început precizarea că zona a fost bulversată de săpături mai vechi, ale căutătorilor de comori, care au demolat zidul până la fundaţie. Cercetarea arheologică a reuşit reconstituirea traseului altarului cu ajutorul şanţurilor de fundaţie şi a zidului pătrat. Biserica a avut altarul sub forma unei abside semicirculare sprijinită direct pe zidurile laterale ale navei. Dimensiunile externe ale monumentului au fost de 9,9/7,1 m. Documentele scrise de cancelarie de la începutul secolului al XV-lea aduc în conul de lumină un nucleu de sate româneşti stăpânite de familia nobilă românească Bizere. Analogii de plan şi informaţiile izvoarelor scrise converg pentru datarea bisericii de la Obreja în sec. XIV-XV.